INFOGRAFIE Adevărul despre România: tinerii români cred mai puţin în stat şi mai mult în ei înşişi

INFOGRAFIE Adevărul despre România: tinerii români cred mai puţin în stat şi mai mult în ei înşişi

Deşi nu cred foarte mult în evoluţia elementelor exterioare (direcţia ţării, economia), tinerii sunt probabil mai încrezători în strategiile personale de succes care le-ar putea îmbunătăţi viaţa FOTO Dorin Constanda

Barometrul „Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda „Adevărul”, arată că, deşi percep că ţara şi economia vor merge mai prost în 2014, tinerii cred că lor personal le va merge mai bine.

Ştiri pe aceeaşi temă

La parametrul privind direcţia în care se îndreaptă ţara, 23,6% din respondenţi cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce 66,7% apreciază că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. 9,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
 
Comparativ cu măsurătoarea efectuată în urmă cu aproape un an, în februarie 2013, ponderea celor care cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună a scăzut uşor cu 2 procente, de la 25,6% la 23,6%. Ponderea celor care cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită nu este mult schimbată, în condiţiile în care în februarie 2013, 65,9% indicau direcţia greşită pentru ca în ianuarie 2014, 66,7% să opteze pentru această variantă de răspuns.
 
Bărbaţii sunt uşor mai optimişti decât femeile, în timp ce categoria 35-49 de ani indică în proporţie mai
mare „o direcţie bună“ decât categoriile de vârstă aflate la cele două extreme – tinerii şi bătrânii – care
sunt ceva mai pesimişti. Persoanele active şi cele cu venituri mari sunt evident mai optimiste, în timp ce
din punctul de vedere al mediului de rezidenţă nu se remarcă diferenţe de opinie între populaţia din mediul rural, respectiv din mediul urban.
 
Cei mai optimişti se declară locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş, în timp ce respondenţii cei mai pesimişti faţă de direcţia în care merg lucrurile în România sunt locuitorii din Transilvania. Evoluţia economiei Comparativ cu indicatorul mai general privind direcţia înspre care se îndreaptă lucrurile în România, evaluările mai concrete ale populaţiei asupra evoluţiei economiei indică un tablou ceva mai clar. Astfel, 21,6% din români cred că economia României va avea o evoluţie pozitivă în acest an, 29,1% declară că economia va stagna, în timp ce 44,6% cred că economia României va avea o evoluţie negativă. 4,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
 
Comparativ cu februarie 2013, creşte atât ponderea celor care cred că economia va avea o evoluţie  pozitivă (de la 19,3% în februarie la 21,6%), cât şi a celor care cred că economia va avea o evoluţie negativă (de la 41,2%, la 44,6%). În schimb, comparativ cu februarie 2013 scade ponderea celor care cred că economia va stagna de la 31,2% la 29,1%, precum şi a celor care nu au o opinie formulată de la 8,3% anul trecut la 4,7% în ianuarie 2014.
 
La fel ca şi în cazul opiniilor cu privire la direcţia în care merg lucrurile în România, cei mai optimişti cu
privire la evoluţia economiei sunt locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş, iar cei mai pesimişti sunt cei din Transilvania, dar cu o diferenţa mai mică între opţiunile alese de respondenţii din cele două regiuni.
 
Propriul nivel de trai
 
Trecerea din zona percepţiei asupra evoluţiilor generale asociate sferei publice (direcţia ţării, evoluţia
economiei) în sfera privată surprinsă de percepţiile asupra nivelului propriu de trai arată o diminuare a
volumului opiniilor optimiste (17,2% indică faptul că vor avea un nivel de trai mai bun în 2014, comparativ cu 2013), comparativ cu percepţia unei evoluţii pozitive a economiei (21,6%).
 
Pe de altă parte, şi volumul opţiunilor pesimiste este mai mic (36,6% indică un nivel personal de trai
mai prost în 2014, faţă de 2013), comparativ cu 44,6% care indică o evoluţie negativă a economiei.
 
În schimb, ponderea celor care apreciază că nivelul personal de trai în 2014 va fi la fel cu cel din 2013 – de 40% – este mai mare decât ponderea celor care îşi exprimă credinţa că în perioada următoare economia va stagna (29,1%). 
 
În concluzie, evaluarea generală a evoluţiei economiei şi a direcţiei indică o tendinţă de evaluare mai degrabă negativă, comparativ cu evaluarea nivelului propriu de trai, care surprinde o percepţie mai nuanţată a unei populaţii care crede că nivelul de trai va fi la fel. Diferenţa dintre cei care apreciază o evoluţie negativă a economiei şi cei care apreciază o evoluţie pozitivă este de 23 de procente.
 
Diferenţa dintre cei care apreciază că vor avea un nivel de trai mai prost şi cei care apreciază că vor avea un nivel de trai mai bun este de 19 procente. Comparativ cu evaluarea generală a nivelului de trai şi a economiei în cazul căreia tinerii par mai pesimişti decât media, tinerii sunt mai optimişti decât celelalte categorii de populaţie în ceea ce priveşte evaluarea nivelului propriu de trai în 2014 faţă de 2013. Deşi nu cred foarte mult în evoluţia elementelor exterioare (direcţia ţării, economia), tinerii sunt probabil mai încrezători în strategiile personale de succes care le-ar putea îmbunătăţi viaţa. În schimb, categoria 50-64 de ani este mult mai pesimistă decât celelalte categorii de populaţie, declarând că vor avea un nivel de trai mai prost în 2014. 
 
 
Parametrii sondajului
 
Sondajul a fost realizat pe 1.054 de persoane, în perioada 16-21 ianuarie, prin chestionare completate la domiciliul respondenţilor. Marja de eroare este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%.

Citeşte şi:
 
INFOGRAFIE Mugur biruitorul. Isărescu i-ar învinge la prezidenţiale şi pe Ponta, şi pe Antonescu
 
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, i-ar învinge atât pe Crin Antonescu, cât şi pe Victor Ponta în turul al doilea al algerilor prezidenţiale.
 
 
Potrivit unei cercetări efectuate de INSCOP Research, 26,3% din respondenţi îşi pun tricolorul pe balcon cu ocazia Zilei Naţionale a României.
 
 
O cercetare sociologică INSCOP Research a luat pulsul românilor faţă de una dintre cele mai controversate teme ale zilei: exploatarea resurselor naturale ale României.
 
 
Potrivit unei cercetări realizate de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, 61, 7% din români ar fi de acord ca Republica Moldova să se unească cu România în cazul în care Basarabia ar rata procesul de integrare în UE.
 
 
Potrivit unei cercetări realizate de INSCOP Research, respondenţii n-au încredere în instituţiile statului pentru rezolvarea principalelor temeri cu care se confruntă.
 
 
29,2% din respondenţi spun că românii şi minoritatea maghiară se înţeleg bine, potrivit unei cercetări INSCOP Research, realizată la comanda „Adevărul“. 29,1% din români susţin însă că relaţiile cu ungurii sunt rele
 
 
27,2% din români ar alege ca formă de guvernământ monarhia, conform barometrului „Adevărul despre România“. Este cel mai ridicat procent din ultimii 23 de ani.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările