Incredibilele poveşti ale savanţilor uitaţi ai României. Tu ştii cine este inventatorul cutiei de viteze automate, pus de englezi lângă Einstein?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

S-au bucurat de recunoaştere internaţională, au stat printre cele mai luminate minţi ale vremii, au avut sute de invenţii brevetate şi au luat nenumărate premii. Cu toate astea, astăzi, puţină lume mai ştie de ei.

Adevarul.ro vă savanţii uitaţi ai României, care şi-au dedicat întreaga viaţă studiului, pentru a revoluţiona medicina sau ingineria.

Gogu Constinescu, inginerul român care a inventat cutia de viteze automată

Gogu, aşa cum îl ştiau apropiaţii, s-a născut la Craiova şi încă de mic era pasionat de inginerie. Spre deosebire de restul copiilor de vârsta lui, la 12 ani, din mâinile micului George Constantinescu (1881-1965) ieşea o adevărată minune inginerească: maşina de inducţie pentru scopuri muzicale. Era printre puţinii savanţi care împleteau cunoaşterea  muzicală cu ştiinţa, lucru ce îl făcea şi mai special.

Peste doar câţiva ani a reuşit să îşi facă rost de alţi doi buni prieteni, alături de care îşi petrecea cea mai mare parte a timpului: calculul diferenţiat şi cel integral. O companie stranie pentru un copil de doar 15 ani, dacă aruncăm o privire la preocupările celor de aceeaşi vârstă. Inginerul român a reuşit să revoluţioneze şofatul: el fiind cel care a inventat cutia de viteze automată.


Dr. Samarian, primul istoric al Călăraşiului, pierdut în negura vremurilor

„Nenea doctorul“ , aşa cum era cunoscut doctorul Pompei Samarian, a descoperit documentul prin care oraşul Călăraşi devenea reşedinţa judeţului Ialomiţa. Tot el a fost primul care a scris „Istoria medicinei” . Cu toate acestea, în oraşul de pe malul Borcei doar o placă memorială în holul spitalului aminteşte de bogata sa activitate intelectuală.

A ocupat funcţia de director al spitalului din oraş, însă, pe lângă faptul că a fost medic, un lucru deosebit de important pentru renumele său a fost realizarea mai multor lucrări. „Pentru mine, interesant este faptul că a scris lucrări de căpătâi. A fost primul care a scris „Istoria Medicinei“, în trei volume. Al doilea volum are 717 pagini, iar celelalte doua sunt la fel de consistente“, ne-a declarat Nicolae Ţiripan, dircetorul Arhivelor Naţionale Călăraşi.
 

Ion Popescu-Voiteşti, savantul gorjean care a descoperit zăcăminte de petrol şi gaze

Ion Popescu-Voiteşti s-a născut în satul Voiteşti, din comuna Bălăneşti, aflată la numai câţiva kilometri de municipiul Târgu Jiu, acolo unsde se află şi casa memorială. A absolvit în anul 1898 Facultătea de Ştiinţe - secţia de Ştiinţe Naturale a Universităţii Bucureşti, după care a lucrat în mai multe şcoli şi licee, inclusiv în Târgu Jiu.

Prima sa lucrare de geologie, „Studiul geologic al văii Argeşului începând mai jos de Boteni şi până mai jos de Nămăeşti”, i-a adus un premiu din partea Universităţii Bucureşti, iar banii obţinuţi i-a folosit pentru a se perfecţiona. A plecat la Viena, unde a lucrat sub îndrumarea renumitului paleontolog Diener şi a urmat cursurile marelui tectonician al Carpaţilor, Uhlig. Şi-a prezentat lucrarea de doctorat în iunie 1910, la Paris, unde l-a avut ca preşedinte de comisie pe marele stratigraf şi tectonician al Franţei din acea vreme, Emil Haug.

Restaurant în casa lui Anghel Saligny

Mult promisele plăcuţe cu numele marilor personalităţi din Focşani întârzie să apară. În casa din Focşani unde a copilărit academicianul Anghel Saligny funcţionează astăzi un restaurant, iar despre fraţii Gheorghe şi Ştefan Longinescu nu se vorbeşte astăzi mare lucru.

Fără doar şi poate, Vrancea a dat ţării personalităţi de primă mână în multe domenii de activitate. Nume ca Simion Mehedinţi, Ion Mincu, Duiliu Zamfirescu, Hortensia Papadat Bengescu, Anghel Saligny, Petre Liciu, Gheorghe Tattarescu sau fraţii Gheorghe şi Ştefan Longinescu sunt doar câteva exemple cu care ne mândrim pe plan local, naţional şi internaţional.

Cu toate acestea, autorităţile nu reuşesc să le păstreze memoria aşa cum ar trebui, mulţi dintre cei amintiţi fiind daţi uitării. Deşi în urmă cu trei ani, primarul municipiului Focşani a promis că va realiza plăcuţe care să amintească de cei care au fost marile personalităţi ale oraşului, acest lucru nu s-a întâmplat.

Matematicianul tulcean care a pus umărul la dezvoltarea primelor generaţii de informaticieni

„Foarte curând oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oameni care ştiu să lucreze la calculator“, spunea savantul tulcean Grigore Moisil. Amintirea marelui matematician rămâne vie astăzi pentru majoritatea tulcenilor: este denumirea unui liceu de prestigiu din municipiu şi păstrează  un loc de cinste în Parcul Personalităţilor din municipiu.

Celebru prin activitatea sa extrem de amplă în domeniul matematicii, dar şi pentru replicile pline de umor şi inteligenţă, Grigore Moisil va rămâne, în memoria românilor, drept unul dintre cei care au pus umărul la dezvoltarea informaticii.

Prima femeie medic din România

Deşi acum nu mai este considerat un mare centru universitar medical, Braşovul a dat României unii dintre cei mai renumiţi medici. Prima femeie medic în România şi prima femeie profesor universitar este din Braşov. Elena Densuşianu-Puşcariu (1875-1966) a fost şi prima femei profesor la o clinică de oftalmologie din lume. S-a născut la Făgăraş şi a absolvit facultatea la Iaşi. S-a specializat apoi la Paris, iar în 1920 a revenit în ţară. A condus Clinicile de Oftalmologie din Iaşi şi Bucureşti şi a fost professor universitar. Elena Densuşianu-Puşcariu a fost căsătorită cu Emil Puşcariu profesor de histologie la Facultatea de Medicină din Iaşi, creator al Institutului antirabic din Iaşi, politician şi artist plastic. Elena Densuşianu-Puşcariu a fost membră a Societăţilor de Oftalmologie din Anglia, Franţa şi Italia. A avut şi preocupări artistice, fiind şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare.

Naturalistul Alexandru Borza a făcut cunoscută şcoala botanică românească în toată lumea

Unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă români, uitaţi pe nedrept, este Alexandru Borza, fost un preot greco-catolic şi botanist, întemietorul geobotanicii în România. S-a născut la Alba Iulia în 1887, unde a şi copilărit. A trăit o perioadă important din viaţă la Alba Iulia şi Blaj după care s-a mutat la Cluj-Napoca, unde a înfiinţat celebra grădină botanică.

A urmat Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj şi  Facultatea de Ştiinţe din Budapesta, obţinând licenţa în 1911 şi doctoratul în ştiinţe naturale în 1913. Alexandru Borza a participat activ la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918. A fost ales deputat al Casinei române din Blaj. Pentru a fi de folos şi ajutor celor din Alba Iulia, în pregătirea Unirii, profesorul Alexandru Borza a făcut parte din grupul care a redactat ziarul ocazional „Alba Iulia” scriind un articol despre trecutul glorios al oraşului.

Ormós Zsigmond, savantul arădean care a fost numit membru pe viaţă al  Parlamentului Ungariei

Zsigmond Ormós este savantul care deşi s-a născut la Pecica, în judeţul Arad  (20 februarie 1813) s-a remarcat mai mult în judeţul vecin. El a fost un jurist, politician, scriitor, ziarist, critic şi istoric de artă maghiar, fondatorul muzeelor timişorene.

Istoricii spun că a fost unul din cei mai de seamă bănăţeni. El a studiat la Arad, Timişoara, Szeged, Oradea şi Pozsony (Bratislava de astăzi). La Timişoara s-a reîntors ca jurist, după terminarea studiilor, având deja o activitate destul de bogată în domeniul literaturii.

Virgil Enătescu - savantul român pe care americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului XX

A semnat şapte cărţi şi monografii, peste 350 de articole ştiinţifice, a participat la 140 de conferinţe medicale interne şi intenaţionale şi să nu uităm nici de cele opt brevete de invenţie care se leagă de numele său.
Ca o recunoaştere a contribuţiei sale ştiinţifice, americanii l-au inclus în rândul celor 500 de genii ai secolului XX. Există două volume despre istoria medicinei româneşti, cel din urmă purtând tocmai numele sătmăreanului Virgil Enătescu.

În urmă cu câteva decenii, vreme pe când renumitul ştiinţific a ales calea psihiatriei, psihiatria a fost rău încălecată de către ruşi. „Totuşi, aveam şi noi câţiva psihiatri precum Brânzei la Iaşi, Pamfil la Timişoara şi Csiki Kálmán la Târgu Mureş. Pe lângă aceştia mai erau şi câţiva tineri care traduceau lucrările unor psihiatri germani şi francezi. Aceştia s-au adunat la Săvârşin, o localitate situată la aproximativ 90 km de Arad. Acolo s-a creat un centru puternic. Cel care a reuşit să-i adune pe aceşti tineri a fost Dan Arthur, fiul generalului Casei Regale. A fost director o vreme la Săvârşin, după care a ajuns toxicoman. Am început să mă orientez în domeniul psihiatriei însă încercam să o privesc din punct de vedere cibernetic“, a precizat dr. Virgil.

Franz Joseph Muller von Reichenstein, cel care a descoperit Telurul, şi Hermann Oberth, unul din părinţii astronauticii mondiale

Puţini ştiu că Telurul, unul din elementele din tabelul lui Mendeleev, a fost descoperit la Sibiu. Şi tot la Sibiu s-a născut Hermann Oberth, considerat unul dintre părinţii astronauticii mondiale.

Despre Franz Joseph Muller von Reichenstein unii cercetători susţin că s-a născut la Sibiu în anul 1740, alţii că s-a născut undeva în Austria de astăzi, în anul 1742. Franz Joseph Muller von Reichenstein este cel care, în anul 1782, a descoperit la Sibiu telurul, unul din elementele chimice din tabelul lui Mendeleev.

Muller a studiat la Viena filosofia, artele şi dreptul dar a plecat la Banska Stiavnica unde va studia între 1763 şi 1768 la Academia Minieră.

Savanţii uitaţi ai Neamţului, reînviaţi în vila lui Hogaş

Judeţul Neamţ a dat României personalităţi de seamă în toate domeniile, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
Muzeul Colegiului Naţional « Roman- Vodă », adăpostit de vila Hogaş, păstrează sute de fotografii şi documente ale unor savanţi uitaţi ai României.

Vila în care a locuit Calistrat Hogaş s-a transformat în muzeu în mai 2011. „Trăim într-o societate în care non-valoarea este extrem de mediatizată, încât noi cei care am pus bazele acestui muzeu, respectiv primarul oraşului, Laurenţiu Leoreanu, fost elev al Colegiului Naţional Roman- Vodă ( C.N.R.V.), conducerea CNRV, profesorii pensionari ai acestui liceu şi eu, bibliotecarul liceului, am vrut să demonstrăm că numai aşa putem rezista în timp, dacă ne raportăm la valorile noastre, culturale şi spirituale”, susţine Cornelia Jora.

Paul Georgescu, romancierul firav al Bărăganului

Născut în inima Bărăganului, la Ţăndărei, scriitorul Paul Georgescu a fost considerat de mulţi creatori de literatură un om firav şi sensibil, veşnic îndrăgostit de locurile natale. S-a stins din viaţă la vârsta de 66 de ani, ca un ilustru anonim, într-o garsonieră din Bucureşti, în anul Revoluţiei.

Scriitorul Paul Georgescu este fiul legitim al celebrului medic Dumitru Georgescu, de numele căruia se leagă înfiinţarea Spitalului Orăşenesc Ţăndărei.

Tatăl scriitorului a făcut carieră în timpul Primului Război Mondial, când a îngrijit soldaţii căzuţi de fronturile Bărăganului şi mai ales în perioada interbelică.

În calitate de medic internist şi a faptului că era îndrăgit de localnicii Ţăndăreiului anilor ’30-’40 oamenii i-au schimbat numele din Georgescu, în „Poenaru“, numele satului ialomiţean în care s-a născut. Personalitatea marcantă a doctorului „Poenaru” avea să fie descrisă de fiul său în romanul apărut în anul 1976, intitulat „Doctorul Poenaru”

Incredibila poveste a lui Franz Nopcea: savantul excentric până la ultimul glonţ

Ultimul baron din clanul Nopcea (Noapte) s-a născut în Deva în 1877 şi a stăpânit, până spre sfârşitul vieţii, mai multe conace din Ţara Haţegului. Aventurierul Franz Nopcea a fost nepot al celebrului „Faţă Neagră”, un nobil ardelean bogat, subiect al unei legende potrivit căreia noaptea se deghiza şi devenea jefuitor la drumul mare.
Povestea vieţii lui Franz Nopcea este la fel de spectaculoasă ca a înaintaşului său, baronul Lazlo „Faţă Neagră”, dar Franz l-a depăşit cu mult în excentricitate. Ataşat de Ţara Haţegului unde a deţinut mai multe moşii şi un castel la Săcel, Franz Nopcea s-a despărţit de locurile unde a copilărit pentru a studia paleontologia, în Viena.

A avut şi un motiv întemeiat. În vremea în care avea 18 ani, sora lui îi adusese câteva oase ciudate, descoperite în ţinutul Retezatului. Le-a luat cu el la Viena pentru a le studia şi în anii care au urmat avea să constate că sunt fosilele unei specii de dinozauri pitici care a trăit în urmă cu milioane de ani în locurile numite acum Ţara Haţegului.

Nopcea a studiat intensiv paleontologia şi geologia, a fost doctor în ştiinţe, având peste 150 de lucrări ştiinţifice publicate. A fost fotograf, militar, iar pasiunile sale l-au adus în Albania, unde a devenit o adevărată legendă. Baronul din Ţara Haţegului a vrut să ocupe tronul Albaniei şi a participat chiar la lupte între triburile din această ţară în timpul cărora a fost rănit de gloanţe. Se spune că a deturnat un avion şi că ar fi fost spion în perioada primului război mondial.

Ignaz von Born, savantul ardelean imortalizat de Mozart. A descoperit două minerale ce îi poartă numele

Ignaz von Born a fost un om de ştiinţă din secolul al XVIII-lea, născut în Ardeal, la Alba Iulia. Mineralog, metalurgist, scriitor şi francmason. Două dintre mineralele descoperite de el îi poartă numele: bornina şi bornitul.
Ignaz von Born s-a născut la 26 decembrie 1742, la Alba Iulia, fiul lui Ludwig von Born, un ofiţer de artilerie aflat în Ardeal ca „Grübenpächter” (arendaş de mine). Până la vârsta de şase ani îşi petrece copilăria la Alba Iulia. După moartea tatălui său se mută cu familia la Sibiu.

Studiază la Colegiul Iezuit din Viena. După absolvire intră în ordinul iezuiţilor, dar îl părăseşte după 16 luni, ca „anticlerical convins”.

Dumitru Brumărescu, inventatorul maşinii de tăiat stuful, dar şi al aeroplanului cu trei elice

Născut în oraşul Vălenii de Munte, Dumitru (Tache) Brumărescu s-a remarcat ca unul dintre străluciţii inventatori în aeronautică, în perioada de pionierat a acesteia. A realizat un aeroplan cu trei elice, primul aparat de zbor de acest fel, dar şi o cabină de salvare pentru personalul submarinelor, o sanie-automobil şi dispozitivul de cuplaj automat la vagoanele de cale ferată.

Istoria l-a reţinut pe prahoveanul Dumitru (Tache) Brumărescu (1872-1937) cu un impresionant număr de brevete de invenţii, 128, nu toate de mare importanţă, dar recunoscute unanim ca excepţionale prin modul de realizare. A fost un om care a sfidat cu multă îndrăzneală timpul în care a trăit, un pionier în aviaţie şi un pasionat al tehnicii.

A conceput o sanie-automobil, diferită principal de cea concepută de Henri Coandă şi anterior saniei-rachetă construită de Max Valier - 1929, un dispozitiv mecanic pentru topit zăpada de pe străzi, cutia-agregat de alarmă, soneria fără curent electric sau mapa de birou care se deschide automat la fila dorită. Este şi inventatorul dispozitivului de cuplaj automat la vagoanele de cale ferată, al unei cabine de salvare pentru personalul submarinelor, dar şi al unei maşini de tăiat… stuful.

Florian Porcius, unul dintre ceu mai mari botanişti ai ţării

Florian Porcius s-a născut la Rodna şi este unul dintre cei mai buni botanişti ai ţării. De asemenea, acesta şi-a pus amprenta asupra vieţii administrative, fiind vice-căpital al districtului Năsăudului. Acesta a reorganizat şi Comitetul Fondurilor Grănicereşti, oferind, prin intermediul acestuia burse de studii la cele mai prestigioase universităţi din Europa, copiilor năsăudeni. Printre cei care au beneficiat de burse se numără: Iuliu Moisil, Virgil Şotropa, Iulian Marţian şi chiar şi Anton Coşbuc, nepotul lui George Coşbuc.

Şi-a dedicat  mare parte din viaţă şi studiului botanicii, cercetând în special flora din Munţii Rodnei, Ţibleşului, Bucovinei şi Cibinului. Numele său defineşte cinci specii de plante noi, fiind considerat unul dintre cei mai prestigioşi botanişti.Pentru meritele lui ştiinţifice, Guvernul de la Viena îl decorează în 1871, fiind ales şi membru al Academiei Române în 1882.

Doctorul care a descoperit înlocuitorul serului imunologic şi un ferment important în depistarea precoce a cancerului

Doctorul Nicolae Ştefan Chişiu se numără printre iluştrii "uitaţi" ai României, deşi de numele său se leagă decoperiri importante din domeniul medicinei.

Nicolae Ştefan Chişiu şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în timpul perioadei comuniste, până în anul 1977, când, aflându-se în Bucureşti, s-a numărat printre miile de oameni care au pierit în cutremurul din 4 martie. Medicul este de loc din satul sălăjean al lui Iuliu Maniu, Bădăcin, unde s-a născut în anul 1921.

Pavel Vasici-Ungureanu, unul dintre primii medici români din Banat

Pavel Vasici-Ungureanu a fost medic, scriitor şi membru al Academiei Române şi s-a născut în 1806, la Timişoara. A început şcoala în oraşul natal, apoi a urmat liceul la Szeged şi Oradea. Facultatea de Medicină a făcut-o la Budapesta, unde şi-a dat doctoratul, cu teza "Pesta orientală". A fost unul dintre primii medici români din Banat, regiune aflată atunci în Austro-Ungaria. A profesat la Timişoara, Orşova şi Braşov şi a scris mai multe cărţi pe teme medicale. O contribuţie importantă pe care a adus-o medicinei româneşti a fost traducerea lucrării lui Cristoph W. Hufeland, "Macrobiotica sau măestria de a lungi viaţa", în două volume pe care le-a completat cu observaţiile sale. S-a stins din viaţă în oraşul natal, Timişoara, în 1881.

Savantul Nicolae Vaschide, o stea a ştiinţei româneşti care a strălucit printre străini

Buzăul a dat lumii un remarcabil om de ştiinţă, pe Nicolae Vaschide, întemeietor al psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale. Ca în multe alte cazuri, posteritatea din spatiul românesc nu i-a acordat acestuia atenţia cuvenită, proporţională cu valoarea realizărilor sale în plan ştiinţific. În timpul vieţii, a câştigat rapid respectul comunităţii ştiinţifice din Franţa, conjunctură care i-a favorizat cariera.
Nicolae Vaschide s-a născut pe 5 decembrie 1873, în familia unui renumit negustor buzoian al acelor vremuri, State Vaschide. A copilărit într-o gospodărie de pe strada Carol I, care a devenit ulterior strada Independenţei.

”Oraşul număra atunci cu puţin peste zece mii de locuitori, în marea lor majoritate mici comercianţi. Pe strada Carol  (astăzi Independenţei) la 5 decembrie 1873, în casa lui State Vaschide veni pe lume un băiat, pe care părinţii îl creştinară sub numele Nicolae. Acesta avea să devină, prin ani, nu doar o mândrie a Buzăului, ci şi a tânărului Regat al României”, scrie într-o lucrare a sa publicistul buzoian, Nicolae Peneş, membru al Academiei Române.


Ştefan Odobleja, părintele ciberneticii generalizate

În 1938, Ştefan Odobleja stabileşte temele de bază ale ciberneticii în lucrarea Psihologia consonantistă, publicată la Paris. Această lucrare a apărut cu zece ani înaintea de tipărirea ideilor americanului Norbert Wiener - care este cunoscut ca iniţiator al ciberneticii.

Medicul Ştefan Odobleja, creatorul psihocibernetcii şi părintele ciberneticii generalizate, s-a născut la 13 octombrie 1902 în satul mehedinţean Valea Hoţului. A făcut liceul la Drobeta Turnu Severin şi Facultatea la Bucureşti ca bursier al Institutului medico-militar. Ca medic militar, şi-a exercitat funcţiile profesionale în diferitele garnizoane din Brăila, Turnu Severin, Lugoj, Lipcani, Dorohoi, Turda, Tîrgovişte, Cernavodă, Bucureşti şi Dej. El ia parte la cel de-al doilea război mondial ca medic de regiment şi şef de ambulanţă. După război el se va retrage din activitate şi va trăi ca pensionar până la moartea sa survenită în 1978.

Anghel Saligny şi Constantin Levaditti

Printre savanţii care au adus României faimă şi un loc important în istoria progresului omenirii, se numără gălăţenii Anghel Saligny şi Constantin Levaditti.

Anghel Saligny, academician, inginer-constructor, ministru şi profesor, este considerat unul dintre întemeietorii ştiinţei inginereşti moderne graţie tehnicilor originale pe care le-a creat şi utilizat la construirea podurilor de mari dimensiuni şi a silozurilor din beton cu structură metalică. Medicul Constantin Levaditti este unul dintre fondatorii virusologiei şi inframicrobiologiei moderne şi un pionier al cercetării în domeniul imunologiei.

La acest articol au colaborat Cristian Răduţă, Ionela Stănilă, Alin Ion, Ştefan Borcea, Claudia Petraru, Simona Suciu, Dorin Ţimonea, Claudia Untaru, Cristina Cicău, Ramona Găină, Mădălin Sofronie, Daniel Guţă, Florina Pop, Dana Mihai, Bianca Sara, Olimpia Man, Vali Silaghi, Anca Sevastre, Iulian Bunilă, Corina Macavei, Marius Mototolea.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite