Hrana copiilor în schimbul securităţii familiei

La invitaţia lui E.F., fratele lui C.D., A.B. intră în curtea casei pentru „un mic şi un pahar de bere”.

adevarul.ro vă prezintă un nou caz de mediere. Conflictul a pornit între doi bărbaţi care, după câteva pahare, s-au luat la harţă, unul dintre ei ajungând chiar la spital. Cu această ocazie cei doi şi-au amintit şi de o ceartă mai veche cu privire la o sumă de bani. Iată cum a fost rezolvată problema prin mediere.

Starea de fapt

A.B. în vârstă de 24 de ani, din localitatea doljană Cetate se îndrepta spre casă într-o seară de octombrie a anului 2006. Auzind muzică la unul dintre vecini, se apropie să vadă despre ce este vorba şi observă „din stradă” că verişorul său C.D. îi serbează ziua de naştere unuia dintre copii. La invitaţia lui E.F., fratele lui C.D., A.B. intră în curtea casei pentru „un mic şi un pahar de bere”.

După câteva minute, C.D. îl înfruntă pe A.B., reproşându-i că a intrat neinvitat şi îl loveşte, fracturându-i astfel un os cranian. A.B. stă în spital pentru un număr de zile însă nu este asigurat pentru că nu lucrează.

Între A.B. şi C.D. a existat în urmă cu câteva luni o discuţie referitoare la faptul că A.B. l-a acuzat pe C.D. că i-a furat o sumă de bani cu o anumită ocazie. Cei doi verişori nu au mai vorbit de la acea confruntare până în seara de octombrie a anului 2006.

C.D. este tatăl a doi copii de 3 respectiv 7 ani, şomer, divorţat, fără părinţi sau alte rude şi cu un venit de aproximativ 250 de lei din care trebuie să întreţină casa şi copii.

A.B. formulează plângere penală împotriva lui C.D. pentru lovire, solicită daune de 10.000 lei şi Judecătoria Craiova recomandă părţilor să încerce să soluţioneze cauza prin mediere. Cele două părţi acceptă medierea şi aleg mediatorul la recomandarea avocatului care asigura asistenţa judiciară din oficiu în cauză.

Medierea

În mod neconvenţional, A.B. îl contactează primul pe mediator pentru că tot angajase cheltuieli pentru transportul de la Cetate la Craiova şi se simţea dator să facă acest lucru dată fiind „recomandarea” instanţei.

 Mediatorul face cunoştinţă cu detaliile cauzei şi înţelege că C.D. nu a mai putut rămâne pentru că trebuia să stea cu cei doi copii care urmau să iasă de la grădiniţă şi de la şcoală după ora 12.00. Mediatorul înţelege că cei doi verişori nu pot plăti onorariu în principiu şi nici nu dispun de resurse financiare necesare pentru a se deplasa la sediul Centrului de Mediere Craiova.

 Dornic de cunoaştere şi dispus să acumuleze experienţă şi prin activităţi pro-bono, mediatorul solicită un onorariu de 40 de lei pe care părţile să îl plătească în mod egal. În mod paradoxal, cel mai mic onorariu pe care îl încasează mediatorul în întreaga sa activitate profesională este cel mai usturător şi greu de acceptat onorariu din punctul de vedere al percepţiei părţilor şi al posibilităţilor lor financiare.

 Medierea se desfăşoară la sediul Primăriei Cetate în trei şedinţe săptămânale a câte 3-4 ore.

 Pe parcursul medierii, părţile îşi refac legătura de comunicare, A.B. ajunge să înţeleagă şi să regrete situaţia deosebit de dificilă în care se găseşte vărul lui, renunţă la mare parte din solicitările sale, însă nu poate să renunţe să solicite până şi cheltuielile efectuate cu ocazia spitalizării. Pe de altă parte, C.D. regretă cele întâmplate şi este dispus să îi dea lui A.B. o sumă de bani, fiind dispus după a treia şedinţă de mediere să facă un mare compromis în acest sens, adică să vândă porcul pe care îl creştea în gospodăria proprie, una dintre puţinele certitudini în privinţa hranei copiilor.

Părţile ajung la înţelegere în acest sens.

Medierea le-a oferit posibilitatea celor doi bărbaţi colerici să comunice într-un mod coerent prin intermediul mediatorului fără de care ar fi fost repede reluată confruntarea fizică sau în cel mai bun caz s-ar fi evitat reciproc, situaţie din care nu ar fi avut nimeni de câştigat.

Mediatorul a preluat funcţia de comunicare dintre părţile din conflict, devenind el însuşi un canal de comunicare întâlnindu-se separat cu ele mai ales la fazele iniţiale ale medierii, reuşind să le ajute astfel să privească disputa prin accentuarea problemelor mai mult decât a oamenilor şi prin perspectiva transformării disputei de la dorinţe la interese şi de la poziţii la nevoi