Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii

Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii

Judeţe considerate civilizate din România sunt în top la numărul de mame minore

De mai bine de zece ani, România se află în topul ţărilor UE la numărul de mame sub 19 ani – peste 18.000. Mai rău decât noi stă doar Bulgaria. Ultimele statistici arată că, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 29 sunt deja la a doua naştere, iar cele mai multe vin din judeţul Mureş.

Ştiri pe aceeaşi temă

România dă aproape un sfert – 23% – din totalul mamelor minore din UE, potrivit Eurostat. O statistică deloc nouă, dar care nu a dat de gândit, până acum, niciunui politician aflat la putere, indiferent de gen. Cele mai recente date comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că, din cele 199.720 de naşteri din 2019, 749 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 17.933 de la mame cu vârsta între 15 şi 19 ani.

Intervenţiile trebuie să fie integrate

O explozie a acestor cazuri de mame minore s-a produs în anii imediat următori aderării la Uniunea Europeană, iar cifrele mari s-au menţinut. Liberalizarea pieţei muncii şi posibilitatea de a munci în străinătate au făcut ca mulţi părinţi să plece la lucru afară, lăsând copiii în grija familiei extinse, identifică una dintre cauze Silvia Burcea, manager de proiect la Salvaţi Copiii România. Organizaţia are intervenţii în 14 judeţe şi 42 de comunităţi. O hartă a natalităţii în rândul mamelor minore, alcătuită de această organizaţie, arată că judeţul Mureş deschide clasamentul cu 931 de naşteri, urmat de judeţele Dolj şi Braşov cu 838 şi respectiv 830 de cazuri. La polul opus, judeţele cu cele mai puţine cazuri sunt: Tulcea – 187, Gorj – 190 şi Caraş-Severin – 209. 

Bazinele care alimentează această problemă sunt formate din comunităţile sărace, situate în mediul rural, dar nu neapărat. „Sunt foarte mulţi factori care contribuie la această situaţie. Fetele despre care vorbim se confruntă cu sărăcie, cu marginalizare, multe dintre ele părăsesc şcoala chiar înainte de a termina clasele primare”, subliniază Silvia Burcea. 

Păstrarea fetelor în şcoală şi educaţia lor se numără printre soluţiile care scad riscul ca ele să ajungă însărcinate, însă intervenţiile trebuie să fie integrate, la nivel de politică publică. „Asistentul social trebuie să lucreze cu asistentul maternal, cu învăţătorul sau cu dirigintele, astfel încât să se ştie că acea fată locuieşte într-o casă unde poate să fie abuzată, sau se confruntă cu lipsa resurselor sau este la risc de a fi traficată. Toate lucrurile acestea trebuie cunoscute, pentru că degeaba faci intervenţie pe partea de informare, dacă fata se duce acasă şi nu are ce să mănânce”, adaugă Silvia Burcea.

Riscurile unei sarcini la adolescenţă

O anchetă sociologică derulată anul trecut de Salvaţi Copiii România arată că aceste fete nu au interacţionat niciodată cu serviciile publice de asistenţă socială. „Distanţa mare faţă de cabinetele medicale şi lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum şi lipsa de informaţii cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic şi de multe ori acestea aşteaptă până când situaţia se înrăutăţeşte sau recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susţinute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuţii să nu fie puşi în situaţii de risc”, atrage atenţia Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România. 

Prof. dr. Gabriela Olariu, şefa Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu“ din Timişoara, enumeră câteva dintre riscurile pe care le presupune o sarcină ivită în adolescenţă. „Când auzi câte cazuri au alte ţări de mame adolescente şi compari cu România, ţi se face rău. Noi, corpul medical, avem de-a face cu copii care nasc copii şi este îngrozitor. Gândiţi-vă afectiv ce şoc este pentru o fetiţă care nici măcar nu-şi cunoaşte corpul să rămână gravidă. De obicei, nu se adresează nimănui. Nici măcar nu-şi dă seama în primele câteva luni că s-a întâmplat ceva. Apoi, intervine şocul naşterii. Naşterea este un lucru dureros şi ele sunt nepregătite pentru că nimeni nu le-a explicat cum e. Şi sunt traumatizate”, afirmă prof. dr. Gabriela Olariu. 

De cele mai multe ori, naşterea se produce prin cezariană. „Fetele au un bazin mai mic şi un risc mai mare de a se rupe uterul. Copilul care apare, de multe ori, este prematur. Cum poate o fetiţă de 13 ani să aibă grijă de un copil născut la şase luni şi care cântăreşte un kilogram şi jumătate? Şi care are şi o problemă severă de sănătate? Aceşti copii prematuri stau în mod normal în spital, două-trei luni. Mama nu stă. Nici nu se leagă afectiv de nou-născut, pentru că nu cunoaşte acest sentiment. Chiar dacă naşterea este una normală, este greu să-l îngrijească”, adaugă specialista. 

O ia de nevastă ca să scape de puşcărie

O altă problemă care ar avea nevoie de o reglementare legislativă mai bună este aceea că, de foarte multe ori, taţii acestor copii sunt cu zece ani mai mari decât mamele. „Ea are 12 ani, el, 22. Cum poate un copil la 12 ani să-şi dea consimţământul să facă un copil? Acest consimţământ trebuie legiferat altfel. Pentru că, de multe ori, aceşti bărbaţi scapă. Familia o mărită pe fată cu individul în cauză ca să scape el de puşcărie, nu se raportează că a fost o problemă. Ieri a născut la noi în maternitate o mamă care are 15 ani şi e la al doilea copil. Primul copil a fost născut la 12 ani şi jumătate”, punctează medicul. 

Contrar prejudecăţilor, mai spune specialistul, numărul mamelor minore nu a crescut prin copiii de etnie romă. „Aceste fetiţe provin din familii româneşti, au părinţi plecaţi la muncă sau despărţiţi şi sunt crescute de bunici, de mătuşi. Acolo a apărut această problemă, e o creştere de 15%, e mult. În 2018 am avut 73 de cazuri de mame minore, anul trecut am avut 98, în Timiş”, menţionează prof.dr. Gabriela Olariu. Universitarul adaugă că problema a luat amploare în pandemie când românii au stat acasă şi au găsit de cuviinţă să facă mai mulţi copii.

Puţine fete care părăsesc maternitatea după prima naştere ţin legătura cu medicii ginecologi şi sunt intereste să prevină o nouă sarcină. „Când pleacă de aici, eu le rog personal: draga mea, când ai o problemă, poate nu te duci la planificarea familială, dar caută-mă pe mine, că mă cunoşti. Te iau de mână şi te ajut! Dar nu se întorc. Intră într-un marasm, într-o mocirlă din care nu mai ies. Şi trebuie făcut ceva, pentru că ele au viaţa deja pierdută, dar nou-născuţii? Groaznic!”, conchide medicul neonatolog.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările