Harta generaţiei pierdute din România. Judeţele cu cei mai mulţi tineri şomeri

Harta generaţiei pierdute din România. Judeţele cu cei mai mulţi tineri şomeri

Tinerii fără diplomă şi fără experienţă sunt cei mai vulnerabili în faţa fenomenului şomajului  FOTO: Adevărul

Peste 23% din românii cu vârsta sub 25 de ani sunt şomeri, majoritatea absolvenţi de liceu,iar Prahova este judeţul fruntaş la acest capitol. Autorităţile susţin că, din acest an, România va primi fonduri europene consistente pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Datele oficiale din România, dar şi cele de la nivel internaţional şi mondial indică existenţa unui fenomen care riscă să devină o bombă cu ceas pentru economia mondială, potrivit specialiştilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică: „generaţia pierdută”, reprezentată de tinerii şomeri cu şanse mici de angajare sau educare.

La noi, peste 23% din cei cu vârsta până în 25 de ani nu au un loc de muncă (procent apropiat de media din Uniunea Europeană), în creştere însă în ultimii patru ani, de la aproximativ 16%. La nivel mondial, fenomenul a afectat 6% din populaţia tânără. Alte cifre vehiculate de analişti arată 290 de milioane de tineri şomeri şi se preconizează aproape triplarea acestei rate a şomajului până în 2017.

Oficial, 94.000 de tineri români sunt şomeri

În România, vorbim, în cifre absolute, de mai bine de 94.000 de persoane tinere care au mers şi au declarat că sunt şomere, adică şomajul vizibil, arată reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), într-un răspuns trimis ziarului „Adevărul”. Acestora li se adaugă cei care au absolvit o şcoală, nu au găsit de muncă, dar nu s-au înregistrat ca şomeri, astfel că cifrele sunt mult mai mari.

Principala problemă, susţin specialiştii, este o slabă corelare între nevoile pieţei muncii şi abilităţile dobândite în şcoala românească, dincolo de efectele binecunoscute ale crizei economice din ultimii ani. „Abandonul şcolar şi şomajul în rândul tinerilor reprezintă dovada indubitabilă a eşecului şcolii româneşti de a face faţă noilor provocări generate de globalizare şi crizele structurale ale lumii contemporane”, spune profesorul Ştefan Vlaston, preşedintele EDU CER, într-o analiză publicată pe blogul său de pe adevărul.ro

„Piaţa muncii cere 80% muncitori şi meseriaşi“

„Cifrele de şcolarizare aprobate de Guvern păstrează erorile din anii trecuţi. 50% din locuri sunt alocate filierei teoretice, 10% celei vocaţionale şi 40% filierei tehnologice. Comparând cu piaţa muncii, în ofertele săptămânale ale ANOFM, găsim circa 75-80% din joburi care se adresează meseriaşilor şi muncitorilor de medie sau înaltă calificare, proveniţi din şcoli profesionale (inexistente), nu din filiere teoretice sau vocaţionale. Aceasta este ilustrarea prăpastiei dintre piaţa muncii şi formarea profesională. Piaţa muncii cere 80% muncitori şi meseriaşi, şcoala oferă ZERO. Cu efect devastator asupra competitivităţii şi atractivităţii economiei româneşti”, explică Vlaston.

Plan european aplicat în ţară

Autorităţile susţin că România va aplica planul european stabilit în februarie 2013, pentru perioada 2014-2020, sub forma a două iniţiative: Programul Garanţia pentru tineri şi Iniţiativa pentru ocuparea tinerilor, ambele finanţate prin Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European pentru Investiţii cu finanţări care pleacă de la şase miliarde de euro, în primii doi ani, şi care pot ajunge chiar la 60 de miliarde de euro.

La ultima întâlnire de anul trecut de la nivelul UE, preşedintele Traian Băsescu recunoştea public că problema şomajului în rândul tinerilor este una cât se poate de „reală” şi că România va putea accesa o mare parte din aceşti bani, având în vedere că are trei regiuni în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 30% din numărul şomerilor - regiunile Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia.

Şeful statului a prezentat atunci şi cei trei piloni ai luptei împotriva acestui fenomen: reînfiinţarea şcolilor profesionale, consilierea individualizată pentru inserţia pe piaţa muncii şi susţinerea antreprenoriatului, prin crearea de IMM-uri în rândul tinerilor.

„E dificil de realizat o estimare“

Cum poate fi transpus planul în România? „Această problemă trebuie abordată în parteneriat cu ministerele Muncii, Educaţiei, precum şi cu partenerii sociali, fiind necesară focalizarea eforturilor pe termen lung pentru a avea succes. Este esenţială, de asemenea, asigurarea finanţării măsurilor – fondurile naţionale sunt foarte importante –, la care se adaugă şi cele ale UE, fie ele din Fondul Social European (FSE) sau fonduri speciale pentru tineri”, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, într-un răspuns oficial pentru „Adevărul”.

Nici oficialii europeni, şi nici cei români nu ştiu exact ce efect ar trebui să aibă acest plan care a pus pe jar toate statele UE. „Anticipăm că implementarea Garanţiei pentru Tineret va determina o reducere a şomajului în rândul tinerilor. De asemenea, ar putea genera şi o creştere a numărului de tineri şomeri care vor reintra în educaţie şi formare. La momentul actual este foarte dificil de realizat o estimare a nivelului diminuării fenomenului, având în vedere stadiul la care se află discuţiile pe această tematică”, susţine ministrul Muncii.

10.000.000 € pentru 5.000 de picaţi la Bac

Până când România îşi va primi, de anul acesta, partea de bani din programul european, autorităţile au pus în joc deja 10 milioane de euro, în vara lui 2013, bani din fondurile structurale rămase din perioada de programare 2007-2013 pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), pentru două proiecte-pilot destinate strict reducerii acestui fenomen, pe modelul Garanţiei pentru Tineri.

Acestea vizează tinerii care nu sunt cuprinşi nici în educaţie sau formare şi nici nu sunt angajaţi (NEETs), respectiv 5.000 de tineri absolvenţi de liceu, care nu au fost declaraţi admişi la examenul de Bacalaureat. 

Proiectele trebuie să acopere tineri şomeri din toată ţara şi vor fi implementate pe o perioadă de 18 luni. În principal, este prevăzută înfiinţarea unor Centre de Garanţie pentru Tineri care vor oferi consiliere tinerilor, cursuri de formare profesională, stagii-pilot de ucenicie şi sprijin pentru găsirea unui job sau deschiderea unei afaceri pe cont propriu. 

Două treimi dintre şomeri au studii liceale

Avem aproape 100.000 de tineri şomeri, absolvenţi de şcoli profesionale, licee sau chiar facultăţi, dar avem în acelaşi timp mii de joburi pe care patronii le pun la bătaie lună de lună pentru că nu găsesc în piaţă angajaţii calificaţi pentru aceste meserii.

Statistica oficială arată că, la sfârşitul lunii septembrie 2013, numărul şomerilor înregistraţi era de aproape 430.000, din care peste 94.000 au vârsta sub 25 de ani, majoritatea, aproape 53.000, fiind bărbaţi. Cei mai mulţi şomeri tineri provin din judeţele Prahova, peste 4.100, Suceava, Argeş, Teleorman, Dâmboviţa şi din Capitală, peste 3.300, arată datele ANOFM. La polul opus, cei mai puţini tineri fără loc de muncă sunt în Ilfov, 484, Tulcea, 904, şi în judeţul Arad, 936, potrivit datelor ANOFM.

După nivelul de instruire a şomerilor sub 25 de ani, înregistraţi oficial la ANOFM la nivelul lunii septembrie 2013, aproape un sfert dintre ei, adică peste 23.500, aveau doar studii primare, gimnaziale şi profesionale, şi peste 21.000 dintre ei nu primeau indemnizaţie de şomaj de la stat, majoritatea fiind bărbaţi.

Cei mai mulţi însă, aproape 61.500, au studii liceale şi postliceale, iar peste 30.000 dintre ei nu beneficiază de ajutor de şomaj. De asemenea, peste 9.200 dintre tinerii şomeri sunt absolvenţi cu studii superioare, din care peste 7.200 nu mai au indemnizaţie.

Domenii fără meseriaşi: confecţiile şi construcţiile

Oficialii ANOFM recunosc însă că au şi locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori pentru că nu pot fi ocupate, „motivele fiind dintre cele mai diverse, fie că nu există forţă de muncă corespunzătoare la nivel local, fie că aceste locuri de muncă nu sunt dorite de persoanele în căutarea unui loc de muncă; de exemplu, condiţii de muncă precare, salarii nesatisfăcătoare etc.“

Potrivit ANOFM, principalele domenii de activitate, respectiv primele zece, în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante în luna septembrie 2013, au fost următoarele: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, exclusiv lenjerie de corp (393), fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (379), activităţi de protecţie şi gardă (318), fabricarea de mobilă (259), restaurante (233), lucrări de construcţii - clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale (204), repararea ş i întreţinerea navelor şi bărcilor (197).


5.000 de elevi care au picat Bac-ul, şcoliţi şi angajaţi prin două proiecte europene de aproape 40 de milioane de lei

Ministerul Muncii a lansat miercuri două proiecte-pilot, implementate în perioada 23 decembrie-30 iunie 2015, cu un buget total de aproape 40 de milioane de lei, care vizează 5.052 de tineri între 15 şi 24 de ani, din mai multe zone ale ţării, care nu au luat Bacalaureatul şi sunt şomeri. La final, o parte vor fi integraţi în şcoală sau în programe de formare ori de reconversie profesională, iar cel puţin 10% trebuie să fie angajaţi.

STUDIU Cum absoarbe piaţa muncii „generaţia pierdută“: facultăţile care te ajută să-ţi găseşti un job după absolvire

Un student din cinci nu-şi găseşte un job după licenţă. Un studiu realizat în premieră la UBB Cluj-Napoca arată care sunt specializările de unde studenţii s-au angajat imediat după absolvire.

ANALIZĂ Cauzele unei „generaţii pierdute“: de ce ajung absolvenţii şomeri

Tinerii între 15 şi 29 de ani care nu au un loc de muncă şi nici nu studiază reprezintă o adevărată problemă, atât pentru societate, cât şi pentru buna lor dezvoltare, arată o analiză a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD). Experţii au găsit o serie de factori care favorizează fenomenul şomajului în rândul tinerilor, o problemă identificată la nivel global sub numele de „generaţia pierdută“.

ANOFM: Peste 43.000 de absolvenţi, majoritatea de liceu, s-au înscris ca şomeri în iunie şi iulie

Peste 43.000 de absolvenţi s-au înregistrat în ultimele două luni ca şomeri, 35.728 dintre ei fiind absolvenţi de învăţământ liceal sau post-liceal, informează ANOFM. Asta în condiţiile în care şomajul a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, iar autorităţile au luat decizia de a majora cheltuielile cu asistenţa socială acoperite din buget. Mai precis, în momentul acesta sunt mai mulţi şomeri decât s-a estimat la începutul anului.

Tinerii şomeri şi politicile ratate

Şomajul în rândul tinerilor este o problemă acută cu care se confruntă nu doar România, ci toate ţările membre ale Uniunii Europene, într-o măsură mai mare sau mai mică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările