Harta crizei în România

Investiţiile reduse, salariile sub 1.000 de lei şi numărul mare de şomeri au cronicizat sărăcia, mai ales în zona Moldovei. Faţă de anul trecut, Bărăganul şi o parte din Oltenia se află, în 2010, de asemenea, sub cota de avarie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. 

Ştiri pe aceeaşi temă

Crăciun optimist în VEST! Manager de multinaţională cu 2.700 de angajaţi: "Criza a fost bună. Vom face angajări"

O parte din judeţele din Moldova, Oltenia şi Muntenia au plecat cu acest decalaj încă din perioada comunismului, explică Dan Matei Agathon, secretarul general al organizaţiei patronale CONPIROM.

Mai citeşte şi:

Clasa de mijloc, spulberată de criză

„Sunt monoindustriale, n-au infrastructură şi n-au făcut niciodată parte din zonele de interes pentru investitori", explică Agathon. Venirea crizei nu a făcut decât să adâncească sărăcia. Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu, aşa se întâmplă atunci „când vine viitura puternică": „Cei bogaţi au cheag şi rezistă, cei săraci pier. Cele mai multe dintre firmele din aceste zone sărace abia îşi duceau traiul. Criza le-a măturat pur şi simplu".

Industriile dezvoltate aici foloseau predominant forţă de muncă slab calificată, adică prost plătită. De exemplu, industria confecţiilor, afectată printre primele şi cu cei mai mulţi disponibilizaţi în 2009 - când consumul a scăzut în statele occidentale, româncele au fost trimise acasă ori au primit lefuri micşorate.


Drepturi ale românilor încălcate în regimul Băsescu

Călăraşi, salarii cu 18% mai mici

În judeţul Călăraşi, veniturile au cunoscut cel mai mare picaj în ultimul an. Astfel, dacă în septembrie 2009 salariul net era de 1.122 lei, în septembrie 2010  a scăzut la 927 lei. Cu aproape 18% mai mic decât în urmă cu un an, deşi la nivel naţional salariul mediu net s-a diminuat cu numai 1,4%.

Căderea se explică printr-o prăbuşire puternică a cifrei de afaceri industriale. În septembrie anul trecut, acest indice reprezenta doar 53,9% din cifra de afaceri industriale din 2008, iar în septembrie curent a crescut foarte puţin, cu doar 4,3%, faţă de anul trecut.

Vaslui, recorduri negre

Călăraşi ocupă locul trei în topul celor mai mici salarii nete. Pe primele două poziţii se situează două judeţe din Moldova: Vrancea (cu 923 de lei) şi Vaslui (cu 925 de lei). Vasluiul, locul doi de la coadă la salarii, este primul la şomaj - are o rată de 11,56%, cu 4,5 procente peste media naţională de 7,08%. Anul trecut a dominat ţara cu un şomaj de peste 15%, aproape dublu faţă de media naţională.

În aceste condiţii, nu este de mirare că Vasluiul a înregistrat şi cea mai mare creştere a numărului de ajutoare sociale: de la 7.036 de VMG-uri în ianuarie, s-a ajuns la 12.608 de VMG-uri în septembrie.

Sărăcia se extinde în Mehedinţi

Mehedinţiul e un alt judeţ care se afundă în sărăcie, dar unde salariul mediu s-a diminuat foarte puţin, de la 1.196 lei în septembrie 2009, la 1.163 lei un an mai târziu. Indicele cifrei de afaceri din industrie s-a prăbuşit timp de doi ani consecutiv: în septembrie 2009 era 78,7% din valoarea pe 2008, iar anul acesta a scăzut la 44,3% faţă de anul trecut. Sorin Marinescu, purtător de cuvânt al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, spune că indicatorul industrial vine din evoluţia celor doi mari producători mehedinţeni: uzina de vagoane şi şantierul naval. Ele asigurau traiul pentru zeci de mii de oameni, angajaţi proprii sau de la SRL-uri care colaborau cu ele. De când a venit criza şi-au tot restrâns activitatea, au trimis oameni acasă, iar acum au ajuns în pragul insolvenţei. De la 1 ianuarie 2011, încă 265 de angajaţi de la fabrica de vagoane vor fi concediaţi. La şomaj, Mehedinţiul s-a aflat pe locul doi anul trecut, cu 14,5%, poziţie menţinută şi anul acesta. Dar nu toţi şomerii din scripte provin dintre disponibilizaţii crizei, atrage atenţia Marinescu: „În rural, a crescut numărul celor care solicită ajutoare sociale. Pentru asta trebuie să aducă adeverinţe că îşi caută loc de muncă. Poate că nu au fost niciodată salariaţi, sau au fost concediaţi în urmă cu cinci ani. Procedura de acordare a VMG-ului îi trimite însă la noi şi aşa îngroaşă numărul şomerilor neindemnizaţi din statistică".

Cele mai mari lefuri, tot în Bucureşti

Salariul net din Bucureşti rămâne cel mai mare din ţară - de 1.911 de lei. A crescut, deşi indicele de afaceri din industrie a scăzut, atât în 2009, comparativ cu 2008, cât şi în septembrie anul acesta, raportat la perioada de acum un an. Aceeaşi creştere se constată şi în Ilfov, unde producţia industrială a înregistrat una dintre cele mai mari căderi anul trecut. Aici, salariul mediu net a urcat cu 69 de lei, comparativ cu septembrie 2009, ajungând la 1.673, a doua poziţie în topul naţional. Dragoş Gheban, senior consultant la firma de recrutare Catalyst Solutions, consideră normală situaţia: „În Bucureşti avem sediile centrale ale marilor companii şi multinaţionale, unde nu s-au operat diminuări. Aici sunt structurile de conducere, iar unele venituri au crescut în zona aceasta". Firmele mici, victime ale crizei, nu plăteau salarii mari, astfel încât dispariţia lor a crescut media Capitalei. 

Cazul Braşov

În Braşov s-a înregistrat cea mai mare creştere a salariului mediu net: cu 118 lei, de la 1.207 lei în septembrie anul trecut, la 1.325 lei anul acesta. Partea cea mare a creşterii vine, potrivit Ralucăi Proca, director Manpower Braşov, din dezvoltarea surprinzătoare a serviciilor de vârf, care au adus joburi bine plătite, potrivit Ralucăi Proca: „S-a întâmplat un lucru la care noi, cei specializaţi pe resurse umane şi recrutări, nu ne-am aşteptat. Anul acesta au apărut mari companii multinaţionale care au angajat tineri vorbitori de limbi străine. De exemplu, în call-center, unde media pentru un cunoscător de limba germană este de 500 de euro".

Pentru Braşov, 2011 se anunţă a fi mai bun: „Avem semnale că-şi revine şi industria. Încă din ultimul trimestru au început să apară marii investitori străini care-şi anunţaseră de multă vreme venirea. Aceştia folosesc forţă de muncă înalt calificată. Angajează şi-i trimit imediat la specializare în străinătate", explică Proca.

„Şi în străinătate e greu"


La adăpostul din Sibiu, Paraschiv Alexandrescu are parte  de o masă caldă în fiecare zi

Paraschiv Alexandrescu are 31 de ani şi este din Piatra Neamţ. Sărăcia l-a făcut să-şi ia lumea în cap. „Acasă suntem opt fraţi şi nu mai puteam sta toţi pe capul părinţilor. Am o vârstă şi trebuie să mă descurc singur. Am lucrat ca ospătar ceva vreme, dar am rămas şomer acum doi ani", spune tânărul.

Iniţial i s-a părut că în străinătate îşi va putea face mai uşor un rost aşa că a plecat la muncă în Italia. Lucra de dimineaţa până seara şi câştiga 700 de euro pe lună. Nu a putut rezista unui asemenea ritm. „Şi în străinătate e greu. Nu umblă câinii cu covrigi în coadă nici în străinătate", e concluzia la care a ajuns Paraschiv după experienţa sa occidentală.

Întors în ţară, bărbatul a ales să-şi facă un rost la Sibiu: „Îmi place foarte mult oraşul şi sper că voi reuşi să-mi găsesc de lucru. Am trimis câteva CV-uri, dar până acum nimic". Pentru că buzunarul nu îi permite mai mult, îşi petrece nopţile la „Adăpostul de Noapte", un loc în care oamenii fără acoperiş deasupra capului pot lua o masă caldă şi pot dormi în aşternuturi curate.

Regula e că poate sta doar 45 de nopţi pe an aici, iar dacă prind loc şi în următoarele, poate achita doi lei pe noapte. „Eu nu ştiu unde aş fi putut sta. Nu e foarte mult să plăteşti doi lei şi sunt bune condiţiile. Mai greu e ziua. Trebuie să pleci cu bagajul în spate", mai spune bărbatul. ;Gabriela Vişan

"Acasă suntem opt fraţi şi nu mai puteam sta toţi pe capul părinţilor."
Paraschiv Alexandrescu şomer


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: