Guvernul vrea să construiască o clădire prin exproprierea Muzeului Antipa

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Planul de dezlipire realizat de Topcad SRL
Planul de dezlipire realizat de Topcad SRL

Într-o zi cu soare – mai exact, joi, 13 iunie 2019 –, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ a primit un telefon. Luis Popa era chemat, cu ştampila instituţiei, la sediul central al Cadastrului (ANCPI, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară), ca să „rezolve situaţia“.

O „situaţie“ de care directorul de la „Antipa“ n-avea habar. În schimb, la ANCPI, directorul general de la Cadastru, Radu-Codruţ Ştefănescu, i-a pus dinainte un plan de dezmembrare a curţii Muzeului, deja făcut, prin care 5.300 de metri pătraţi deveneau un lot nou. Şi, să ne-nţelegem, nimeni nu cere împărţirea în două a unui teren decît dacă are de gînd să dea altcuiva una din bucăţi.

Problema? Muzeul Antipa nu ceruse niciodată, nimănui, dezmembrarea, dezlipirea, lotizarea propriului teren (care are puţin peste 14.000 de metri pătraţi, 5.300 m² reprezentînd peste o treime din terenul total şi 45% din curte/parc).

Mai mult decît atît: planurile de dezlipire sînt făcute de firme private de cadastru, exclusiv la cererea şi în urma unui contract (de prestări servicii) cu proprietarul terenului, nu se fac „din oficiu“. Să faci acte cadastrale fără temei legal, fără acordul proprietarului (în cazul de faţă, al administratorului proprietăţii publice), ridică suspiciunea unor fapte potenţial penale.

Ei bine, SC Topcad SRL (ale cărei date apar în planul de dezlipire din imaginea de deschidere) n-a primit niciodată vreo comandă de la „Antipa“, nu are nici un contract cu Muzeul, iar cererea de înscriere în cartea funciară a dezlipirii, în care apar datele Topcad deja completate, i-a fost pusă dinainte lui Luis Popa în chiar sediul ANCPI.

Timp în care trecătorii de pe Bd. Ion Mihalache puteau admira sosirea, în curtea Muzeului Antipa, a unei echipe de măsurători cadastrale, pe care n-o chemase, nici pe ea, nimeni de la „Antipa“ şi care, practic, voia să facă măsurătorile pentru planul de dezlipire după ce se făcuse deja planul.

Conform proiectului „Harta banilor publici“, Topcad SRL a primit recent 20 de contracte publice de lucrări cadastrale, prin achiziţie directă, majoritatea în ultimii doi ani, în Bucureşti şi jud. Bacău.

Şi acum întrebarea: cine dorea împărţirea în două a curţii de la „Antipa“ şi cui îi erau destinaţi cei 5.300 m²?

Pe 11 iunie, deci cu doar două zile înainte de episodul de la Cadastru, secretarul general al Guvernului, dl Toni Greblă, a primit o adresă de la o instituţie aflată în subordinea Secretariatului General, privind atribuirea unui teren, a acelui teren de la „Antipa“, pentru construcţia unui alt muzeu. Toni Greblă a trimis a doua zi adresa la Ministerul Culturii, iar a treia zi, directorul Muzeului Antipa era chemat să semneze dezmembrarea terenului.

Graba cu care ANCPI, instituţie aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării (MDRAP), a făcut documentele pentru dezmembrare pentru o instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii (MCIN), la centru, şi nu la oficiul local de cadastru, poate avea o explicaţie în faptul că preşedintele-director general al ANCPI, Radu-Codruţ Ştefănescu, este fostul (recent) soţ al secretarei generale a MCIN, Rela-Nicoleta Ştefănescu (detaşată la Cultură, în 2018, de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale). Conform succesiunii datelor din declaraţiile de avere, soţii Ştefănescu au divorţat cîndva, între iunie 2017 şi iunie 2018.

Radu-Codruţ Ştefănescu e un specialist recunoscut şi şi-a petrecut toată cariera la Cadastru. Nu e, însă, tocmai un tehnocrat pur-sînge: în 2015, a fost numit la conducerea ANCPI, de către premierul Victor Ponta, la propunerea ministrului Dezvoltării din acea vreme, adică însuşi Liviu Dragnea, iar în 2016 apărea ca posibil candidat la alegerile parlamentare pe listele PSD Dîmboviţa, la propunerea PSD Tîrgovişte (în final, nu a candidat).

*

Astăzi, Ministerul Culturii a primit ceea ce se cheamă o negaţie: un document prin care Muzeul Antipa justifică de ce nu e de acord cu dezlipirea/dezmembrarea şi atribuirea terenului către altcineva.

Muzeul Antipa se spune în document a constat încă de la început din clădirea principală, precum şi din parcul Muzeului Naţional de Istorie Naturală, care a fost opera arhitectului peisagist francez Édouard Redont (...).

Un alt plan de amenajare peisagistică a curţii muzeului a fost realizat de arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn (Parcul Cişmigiu etc.) în anul 1943. Din aceste planuri rezultă că nu s-a pus problema ocupării integrale a terenului cu construcţii, nici iniţial şi nici ulterior. Din analiza acestor elemente rezultă că edificiul studiat a fost gîndit să posede o relaţie cu situl natural, unde a fost amplasat, sit definit ca atare pînă la edificarea clădirii muzeului.

Nu e vorba doar de faptul că Muzeul în ansamblul lui este monument istoric, fiind şi inclus în zona protejată „Parcul Delavrancea“ (cu restricţii de înălţime a construcţiilor şi obligaţii de conservare a mediului natural), ci mai ales de faptul că Muzeul Antipa însuşi – care primeşte peste 300.000 de vizitatori anual şi este singurul muzeu de istorie naturală din Bucureşi – are nevoie de extindere şi de spaţiu pentru prezentarea colecţiilor ţinute în depozite. „Gradul de ocupare a depozitelor (este) de aproape 100%, ceea ce face imposibilă creşterea în continuare a colecţiilor muzeale. Muzeul nu dispune de nici un spaţiu pentru expoziţii temporare care să permită organizarea de expoziţii temporare de anvergură“, se spune în negaţie.

Actualul director a inclus un astfel de proiect de extindere în propriul (nou) program de management, după ce el rămăsese un deziderat al anteriorului mandat (2014-2017). Proiectul – un subsol multietajat, cu spaţii multifuncţionale/expoziţionale pentru public şi spaţii de depozitare pentru patrimoniul muzeal, care să permită păstrarea spaţiului verde – e aprobat, doar că, previzibil, nu e finanţat, iar extinderea în mod cert nu ar mai fi posibilă în condiţiile restrîngerii cu aproape jumătate a curţii (unde în prezent au loc activităţi educaţionale).

Necesitatea extinderii Muzeului Antipa e un lucru atît de bine cunoscut de către absolut toată lumea, încît, în 2013, premierul Victor Ponta motiva intenţia (abandonată) a Guvernului de a comasa „Antipa“ cu Muzeul Ţăranului Român tocmai prin faptul că „Antipa“, „un proiect de un extraordinar succes, are nevoie de mai mult spaţiu, are nevoie de o extindere“. Doar că, desigur, niciodată nu sînt bani...

*

Strict juridic vorbind, Guvernul poate foarte bine să nu ţină seama de argumentele Muzeului Antipa – deşi sigur că ar fi preferat să sugereze că însuşi Muzeul Antipa e de acord să renunţe la teren.

Pentru că terenul e în proprietatea publică a statului, Guvernul poate da o ordonanţă (mai are fix această săptămînă pentru o ordonanţă de urgenţă) prin care să dezmembreze curtea şi să atribuie cei 5.300 m² către instituţia care i-a cerut, cu modificarea hotărîrilor de guvern de organizare a Muzeului, respectiv a celeilalte instituţii. Adică să exproprieze, moral vorbind, „Antipa“ şi să instaleze o clădire nouă în locul extinderii subterane pe care refuză de ani de zile s-o finanţeze.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite