În 2009, 27,67% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. România s-a clasat, astfel, pe locul 4, de la coadă, în clasamentul prezenţei la vot în cele 28 de ţări din UE; ultimele poziţii fiind ocupate de Polonia, Lituania şi Slovacia.

Cinci ani mai târziu, în 25 mai, prezenţa la vot poate să ramână la fel de scăzută (poate datorită euroscepticismului, mitului „deciziile de la nivelul UE nu au efecte asupra noastră” sau nepăsării politice în general) sau putem arăta că, de fapt, nouă, tinerilor, ne pasă, vrem să ne exercităm dreptul de a vota, vrem să ne facem vocea auzită în UE, iar primul pas este prin a ne alege reprezentanţii în Parlamentul European.

5 moduri în care ne putem face vocea auzită în UE

1. Prezenţa la vot

32 de europarlamentari ne vor reprezenta timp de 5 ani şi vor vota alături de Consiliul European propunerile legislative făcute de Comisia Europeană.

Iată două astfel de măsuri fără de care „generaţia Erasmus” nu ar mai fi la fel:

- Fixarea tarifului maxim pentru apelurile telefonice international. În 2007, „International Roaming Operation” a trecut de votul Parlamentului. Mai mult, luna trecută, Parlamentul European a votat înlăturarea taxei roaming din toate cele 28 de ţări membre UE, până în decembrie 2015. Ceea ce înseamnă că apelurile şi SMS-urile trimise din străinătate de pe telefonul mobil nu vor costa mai mult decât dacă ar fi fost trimise local.

- Reglementarea drepturilor pasagerilor pe transportul aerian. În caz de refuz la îmbarcare, anulare zbor, întârziere prelungită, declasare sau neinformarea pasagerilor, din 2004, avem dreptul de a fi informaţi, de a primi asistenţă (mese, băuturi răcoritoare, cazare, transport, telefon/fax), de a ni se rambursa contravaloarea biletului, de a fi redirecţionaţi sau de a primi compensare .

2. Participarea la consultările publice

În procesul realizării politicilor europene, Comisia Europeană lansează consultări publice prin care opiniile părţilor interesate sunt ascultate. Spre exemplu, în 2010, un record de + 85.000 cetăţeni, companii şi reprezentanţi ai guvernelor şi ONG-urilor au participat la consultările publice cu privire la fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun.

3. Semnează o petiţie

Unul din drepturile fundamentale ale cetăţenilor, rezidenţilor şi companiilor din statele membre ale UE este de a semna şi trimite petiţii. Nu e de mirare, astfel, că  Parlamenul European primeşte anual aproximativ 1200-1500 de petiţii cu subiecte diverse, precum: mediul înconjurător, protecţia consumatorului, dreptul la liberă circulaţie, recunoaşterea calificărilor profesionale, implementarea legii UE etc.

4. Iniţiativa Cetăţenilor Europeni

Din 2012, cetăţenii europeni au dreptul de a face propuneri legislative pentru UE. Reţeta: minimum un milion de semnături, strânse pe parcursul unui an, de la cetăţeni din cel puţin 7 ţări membre UE.

După ce propunerea este examinată de Comisie, iniţiatorii au oportunitatea de a o prezenta public în Parlamentul European. Exemple de astfel de iniţiative: dreptul la apă – drept universal al oamenilor, limitarea cercetării ştiinţifice pe embrioni, încetarea experimentelor ştiinţifice pe animale, alocarea mai multor fonduri pentru programele Erasmus. Cele mai recente iniţiative pot fi citite aici.

5. European Ombudsman

În cazul în care consideraţi că administraţia vreunei instituţii UE este defectuoasă sau încalcă drepturi şi principii fundamentale, vă puteţi adresa la European Ombudsman – instituţia care face răspunzătoare toate instituţiile şi agenţiile UE, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Desigur, a ne face vocea auzită într-un spaţiu în care trăiesc peste 500 de milioane de oameni poate fi dificil, dar nu şi pe 25 mai, la alegerile europarlamentare. Să arătăm că generaţia Erasmus are spirit civic, merge la vot şi, mai mult, votează responsabil şi informat!