Furtuna devastatoare din Timişoara, fitilul psihozei din Capitală. Vijelia din iunie, mai puternică decât cea de miercuri

Furtuna devastatoare din Timişoara, fitilul psihozei din Capitală. Vijelia din iunie, mai puternică decât cea de miercuri

A fost haos în traficul din Capitală FOTO Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Furtuna de miercuri seară din Bucureşti s-a soldat cu un deces, câţiva copaci doborâţi şi mai multe maşini avariate. Nervii bucureştenilor au fost însă întinşi la maximum în trafic şi în mijloacele de transport în comun. Specialiştii spun că măsurile au fost excesive, Firea afirmă că a respectat legea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Furtuna devastatoare de la Timişoara, care a luat prin surprindere atât autorităţile cât şi pe specialiştii în meteorologie, nu a rămas fără urmări. Speriaţi că s-ar putea confrunta cu o situaţie similară în Capitală, oficialii au luat măsuri de siguranţă excesive, în opinia specialiştilor, care consideră s-a acţionat pompieristic, ceea ce a generat panică în rândul locuitorilor din Capitală. Asta cu toate că meteorologii au precizat în repetate rânduri că vijelia care va mătura Bucureştiul nu va fi nici pe departe la fel de puternică precum cea care a lovit vestul ţării duminica trecută.
 
Devenită ţinta glumelor pe reţelele de socializare, primarul general Gabriela Firea a explicat, ulterior, că prognozele meteo nu trebuie tratate cu superficialitate şi că municipalitatea şi-a făcut datoria, conform legii.
 
„Mobilizarea din Capitală a fost influenţată de evenimentele recente din Timişoara. E clar că Primarul Capitalei s-a ferit să se repete într-un fel sau altul ce a fost la Timişoara. Despre dezastrul de la Timişoara s-a spus că a fost cauzat de faptul că populaţia nu a fost alarmată. Acum s-a exagerat, în sensul opus. Adică s-a alarmat populaţia când, de fapt, noi am avut un relativ banal Cod galben. E greu de spus dacă a servit la ceva alarmarea aceasta, cert este că miercuri s-a acţionat pompieristic. Pur şi simplu nu s-au gândit că dacă închid şcolile atunci se vor repezi, brusc, 50.000 de părinţi, fiecare cu maşina aferentă, să-şi ia copilul de la şcoală. Practic, s-a blocat Capitala din cauza traficului de maşini mici”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu, adăudgând că la precedentele furtuni din Bucureşti, mai violente decât cea de miercuri, nu s-au luat atâtea măsuri de siguranţă.
 
Cum s-a lucrat la Ambulanţa Bucureşti
 
Totuşi, furtuna care a lovit Capitala miercuri seară, în special în nordul şi vestul oraşului, a produs pagube. Vântul a creat probleme pe aeroportul din Otopeni, unde cursele de la Heraclion şi Doha au fost rerutate pe aeroportul din Constantă, iar o cursă din Berlin a fost trimisă la Varna. Concret, furtuna a fost un episod scurt de vijelie, însoţită de vânt puternic şi grindină. În urma furtunii, 13 copaci au fost doborâţi, unii căzând pe maşini. Cele mai multe probleme create de furtună au avut loc în sectoarele 1 şi 6. În restul Bucureştiului, furtuna a trecut fără să lase prea multe urme. 
 
Din păcate, un copac a căzut peste un bărbat de 42 de ani, care a murit. Bărbatul a mers să îşi viziteze sora, pe Şoseaua Viilor, în Sectorul 5 al Capitalei. Când se afla pe trotuar, în faţa casei, creanga unui copac din curtea unei fabrici s-a prăbuşit peste el. 
 
„Un om n-a fost suficient de bine informat. În urgenţă, dacă salvezi o viaţă, salvezi o lume”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Alis Grasu, şefa Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov (SABIf), precizând că a suplimentat numărul de echipaje tocmai pentru a putea interveni la cazuri. În mod paradoxal, însă, solicitările nu au fost mai multe decât în mod obişnuit. 
 
Spre exemplu, miercuri, în intervalul 17.00 – 20.00, când traficul din Capitală a fost haotic, SABIf a primit doar 190 de solicitări. „Din fericire, ne-am plasat în parametri normali. Cert este că miercuri erau preocupaţi cu altceva, se grăbeau să ajungă acasă. Măsurile de siguranţă luate în Bucureşti au venit pe fondul a ceea ce s-a întâmplat în Timişoara. Şi, dacă e să facem o comparaţie, niciun alt oraş nu se compară cu Capitala. Aici sunt cele mai multe străzi, e cea mai mare aglomeraţie urbană, sunt cele mai multe clădiri în construcţie, e un oraş vulnerabil”, a completat medicul Alis Grasu. 
 
Tamponare în lanţ în Pasajul Băneasa
 
Pe lângă faptul că a decis scurtarea programului din şcoli, edilul Gabriela Firea le-a cerut bucureştenilor să nu iasă din casă după ora 20.00 decât dacă este absolut necesar. Cei trimişi acasă de la serviciu când afară era încă soare au blocat străzile şi staţiile de metrou. De aici a pornit, de fapt, haosul, ilustrat cel mai bine pe reţelele de socializare.
 
Circulaţia rutieră s-a desfăşurat cu mare dificultate, mai ales în nordul Capitalei, în zona Pieţei Presei Libere, iar maşinile au stat bară la bară. Nervoşi că aşteaptă cu zecile de minute ca să înainteze câţiva metri, oamenii au postat imagini pe reţelele de socializare, care au stârnit o adevărată isterie. 
 
Nu au lipsit nici accidentele, unii şoferi mai grăbiţi piezându-şi cumpătul în trafic. În Pasajul Băneasa s-a produs o tamponare în lanţ, în care au fost implicate nu mai puţin de şase maşini. 
 
„Peste tot s-a circulat cu dificultate. Poliţia Rutieră a scos în stradă 200 de agenţi. Am lucrat şi cu cei de la Ordine Publică, astfel încât să decongestionăm traficul. Şi dacă scoteam în stradă de zece ori mai mulţi poliţişti tot nu am fi făcut faţă. A fost şi o oră critică, la care lumea pleacă de la serviciu. Dar panica nu a avut niciun temei real. Au fost mai multe evenimente... În Pasajul Băneasa a fost o tamponare în lanţ, cu şase maşini, din fericire fără victime. Acciddentul s-a produs pe fondul nepăstrării distanţei între autovehicule. Pe fond de grabă, pe fond de stres că se apropia ora intrării în vigoare a avertizării meteo. Ambuteiajele cele mai mari s-au produs în zona şcolilor. Şoferii au parcat peste tot, pe două rânduri. A fost haos în aceste zone”, a explicat, pentru „Adevărul”, comisarul Ovidiu Munteanu, purtător de cuvânt al Brigăzii Rutiere Bucureşti.
 
Psiholog: „Într-o stare de agitaţie, şoferii devin agresivi”
 
Cu toate acestea, psihologul Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră, spune că într-o situaţie de pericol real, evenimentele din trafic ar fi fost mult mai grave. „E important că nu au fost accidente grave. Starea de anxietate a populaţiei a fost dată de informaţiile care au venit dinspre autorităţi. Într-o situaţie de pericol real, oricum se va crea haos într-un fel sau altul. Cert este că din experienţa de miercuri, oamenii vor învăţa ceva şi nu vor mai reacţiona la fel. Însă, trebuie reţinut că în situaţiile de anxietate, populaţia se va manifesta prin agitaţie, iar asta duce la consecinţe, inclusiv în trafic”, a declarat Simionca pentru „Adevărul”. 
 
Potrivit acestuia, este esenţial ca autorităţile să ia măsuri de decongestionare a traficului. „Sunt persoane cu o toleranţă mai scăzută, care ar putea să reacţioneze agresiv într-o situaţie de pericol real. Se răzbună pe ceilalţi participanţi la trafic. Dacă ar fi resimţit pe propria piele o frică directă, o ameninţare directă, mai ales calamităţi, participanţii la trafic ar fi devenit mai agresivi”,  a mai spus psihologul. 
 
Furtuna de miercuri a arătat, în schimb, că românii nu ştiu cum să acţioneze în caz de urgenţă, completează sociologul Mircea Kivu. „În mod normal, e nevoie de nişte planuri de acţiune pentru diverse tipuri de alarmă, de pregătire, de antrenament al populaţiei pentru fiecare din ele. Doamne fereşte, în cazul unui cutremur, se vor dărâma o groază de clădiri pe care nimeni nu le consolidează. Dar în afară de asta, lumea ieşi pe stradă, va încerca să fugă, aşa cum a făcut miercuri, şi va bloca căile de acces ale ambulanţelor şi ale altor vehicule care trebuie să intervină”, a punctat specialistul. 
 
Furtuna mai puternică din iunie 
 
Fenomenele meteo care au lovit Capitala nu sunt singulare. Nu mai departe de iunie 2017, o altă furtună puternică a doborât zeci de copaci şi a băgat în spital două persoane. Bilanţul ISU: 30 de intervenţii, 24 de copaci căzuţi pe stradă, patru copaci prăbuşiţi peste maşini, un panou publicitar desprins şi o faţada de bloc în pericol de prăbuşire.
 
În noiembrie 2016, o altă furtună a băgat spaima în bucureşteni. Atunci, vântul puternic a culcat la pământ 19 copaci, unii dintre arbori căzând şi pe maşini. Cele mai multe intervenţii au fost pe străzi din Sectorul 3, printre care zona Dristor, Bulevardul Nicolae Grigorescu şi Bulevardul Theodor Pallady.
 
Peste şapte sute de hectare de pădure, doborâte complet 
 
Furtunile violente au făcut ravagii şi în păduri. În mai multe judeţe din vestul ţării fenomenele meteorologice extreme înregistrate în ultimele zile au produs pagube semnificative în pădurile Romsilva. 
 
Aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafaţă de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiştii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet. Potrivit Romsilva, datele sunt provizorii, având în vedere că inventarierea arborilor afectaţi este îngreunată de blocarea căilor de acces.
 
Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcţia Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcţia Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi şi Direcţia Silvică Maramureş, cu 70.000 de metri cubi.
 
Echipe ale Romsilva acţionează în continuare pentru deblocarea căilor de acces şi inventarierea arborilor doborâţi. Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafaţă cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii metri cubi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: