Supărată la culme, ca de un mare afront, ursitoarea dă buzna la sărbătoare şi îi proroceşte nou- născutei o nenorocire: în ziua în care va împlini şaisprezece ani, se va înţepa într-un caier de tors lâna şi va muri. Regele şi regina cad pradă disperării. Degeaba încearcă cea mai mică dintre ursitoare, care nu apucase să-şi facă urarea, să-i împace promiţându-le că va îmblânzi blestemul, dându-i prinţesei şansa de a fi trezită la viaţă după o sută de ani de somn, când un prinţ o va descoperi şi se va îndrăgosti de ea.

Degeaba sunt distruse toate caierele din împărăţie. În ziua în care împlineşte şaisprezece ani, prinţesa nimereşte din întâmplare într-o încăpere din palat în care nu pusese piciorul niciodată şi unde o bătrână uitată de Dumnezeu şi de lume torcea. Curioasă din fire, prinţesa vrea să vadă despre ce e vorba şi, aţi ghicit, se înţeapă la deget şi adoarme. Odată cu ea, adorm toţi cei din palat şi din împărăţie. Doar natura din jur rămâne trează. Ce zic eu? Totul înverzeşte, înfloreşte, creşte, îmbrăcând palatul şi vecinătăţile într-o densă şi de netrecut pădure vegetală. Urmarea o bănuiţi: după ce nenumăraţi tineri îşi pierd viaţa încercând s-o străbată, cel mai viteaz dintre toţi reuşeşte s-o găsească pe frumoasa prinţesă şi s-o trezească din somnul ei de o sută de ani.

N-o să vă vină să credeţi în ce împrejurare mi-am reamintit povestea. Urmăream la televizor un reportaj de la summitul de la Copenhaga consacrat limitării efectelor CO-2 asupra mediului ambiant, riscurilor, adică, ale încălzirii globale. Cu o ureche, o ascultam pe fetiţa mea citind povestea despre frumoasa din pădurea adormită şi-mi spuneam că titlul induce în eroare.

Nimic nu e mai treaz şi mai expansiv şi mai vital decât pădurea din poveste după ce se împlineşte blestemul ursitoarei celei rele. Responsabil de această primenire spectaculoasă este somnul de o sută de ani al oamenilor, încetarea oricărei forme de activitate dăunătoare naturii. Ursitoarea cea mică are dreptate: nu putem împiedica blestemul decât transformând moartea naturii într-un somn sănătos şi lecuitor al oamenilor.

Nu-mi fac iluzia că soluţia mea se va bucura de succes la Copenhaga, dar alta mai bună nu-mi trece prin minte. Mă tem că nici participanţilor la summit.