Franks: Probabilitatea ca România să mai tragă bani de la FMI este de sub 25%, sau chiar de sub 10%

Guvernul a ajuns la o înţelegere cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi CE privind politicile economice din noul acord. Scrisoarea de intenţie va fi analizată în boardul FMI, cel mai probabil, la finele lunii iunie, a declarat şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

România nu ar trebui să tragă în acest an bani de la FMI, este de părere şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Oficialul instituţiei financiare nu esclude, însă, această posibilitate, arătând că sunt şanse de sub 25%, sau chiar sub 10% pentru un astfel de scenariu.

"Ca parte a unui exerciţiu pe care l-am făcut în urmă cu circa două luni, ni s-a solicitat să analizăm în ce scenariu Guvernul ar putea să tragă bani. Acest lucru nu înseamnă că este un scenariu care are o probabilitate foarte mare. Dacă ar fi aşa, board-ul nu ne-ar fi permis să avem un astfel de program (preventiv - n.r.), ci unul obişnuit", a spus Franks, într-o conferinţă de presă.

El a arătat că, dacă ar fi să facă o estimare, probabilitatea ca România să atragă bani de la instituţie în acest an este de sub 25%, sau chiar sub 10%.

De asemenea, s-a constatat îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru eliberarea ultimei tranşe de 150 milioane euro de la Comisia Europenă, din împrumutul de cinci miliarde de euro, potrivit şefului misiunii Comisiei Europene în România, Istvan Szekely.

"Primul obiectiv al misiunii la care a participat CE a fost să stabilească dacă condiţiile pentru eliberarea ultimei tranşe din împrumut au fost întrunite. Condiţiile au fost îndeplinite, iar ultima tranşă de 150 de milioane de euro din programul de cinci miliarde de euro va fi eliberată", a spus Szekely.

El a adăugat că noul acord semnat cu România are la bază un program economic convenit de Guvern şi discutat cu instituţiile financiare internaţionale.

"Acest program este susţinut de un angajament preventiv, care însumează cinci miliarde de euro, din care 1,5 miliarde de euro de la CE. Aceşti bani vor fi eliberaţi doar dacă vor fi evoluţii ale pieţei dincolo de influenţa Guvernului şi dacă programul este pe un curs bun", a continuat oficialului Comisiei Europene.

Noul acord de tip preventiv este încheiat pe o perioadă de doi ani. Acordul va fi însoţit de un sprijin preventiv de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Potrivit oficialului Comisiei Europene, noul acord se concentrează pe dezvoltarea potenţialului de creştere al ţării. De asemenea, el a subliniat că în sectorul companiilor de stat, cum ar fi cele din transport şi energie, trebuie crescută eficienţa.

Potrivit reprezentantului FMI în România, Jeffrey Franks, Guvernul va vinde în următoarele luni pachete semnificative în companii energetice de stat precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Trangaz, dar şi altele, a declarat luni şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

"Ne concentrăm în mod deosebit pe sectorul energetic şi transporturi care sunt esenţiale pentru creşterea economică. În lunile care vor urma autorităţile vor demara vânzarea unor pachete semnificative în companii energetice de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Trangaz şi altele", a spus Franks.

Noul acord prevede şi restructurarea companiile din domeniul căilor ferate, unde va fi adus capital privat.

De asemenea, şeful misiunii FMI în România a declarat că preţurile la gaze vor fi liberalizate în etape, până în 2013 în cazul companiilor şi din 2013 în 2015 în cazul populaţiei.

"Decizia a fost ca preţurile să fie ajustate în timp, într-o primă fază pentru companii şi mai târziu pentru consumatorii casnici. Pentru companii, decizia a fost ca ajustarea să se producă gradual, până în 2013, iar pentru cei casnici, ulterior, până în 2015", a spus Franks.

Formulele de liberalizare a preţurilor vor fi stabilite în perioada următoare.

Am putea fi obligaţi să returnăm bani

Dacă România nu finalizează în acest an unele proiecte  finanţate din fonduri UE, va fi obligată să returneze până la 1,5 miliarde euro, a declarat şeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks.

"Guvernul realizează progrese în absorbţia fondurilor europene, dar aceste progrese sunt insuficiente şi eforturile în acest sens trebuie dublate. Trebuie ca proiectele cu prioritate redusă să fie abandonate pentru ca eforturile să se concentreze pe domeniile în care absorbţia creşte foarte rapid (...) România riscă să fie obligată să returneze până la 1,5 miliarde euro, sume deja plătite, dacă aceste proiecte nu sunt finalizate până la sfârşitul acestui an", a spus Franks.

Şeful misiunii FMI a arătat că este nevoie de măsuri suplimentare din partea autorităţilor şi noi reglementări pentru a îmbunătăţii absorbţia fondurilor UE.

Inflaţie de peste 5%. BNR ar putea fi nevoită să-şi ajusteze politicile pentru a atinge ţinta de inflaţie de anul viitor

"Pentru 2012 ne asigurăm că vom face ceea ce trebuie pentru a reduce inflaţia. BNR a ratat ţintele de inflaţie din ultimii ani, dar dacă vă uitaţi pe trend, veţi vedea că inflaţia este acum o problemă mult mai mică decât în urmă cu zece ani. Vor mai fi şocuri, dar în general tendinţa este de reducere a inflaţiei", a spus şeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks, în cadrul unei conferinţe de presă.

Creşterea inflaţiei în acest an peste ţinta de 2-4% la circa 5.1%, potrivit estimărilor BNR, este pusă de oficialul FMI pe seama unor factori precum preţurile internaţionale la energie şi alimente, dar şi preţurile administrate, a căror modificare este decisă de Guvern.

"Prognoza băncii centrale este de 5,1%, iar estimarea noastră este în aceeaşi zonă, dar cifra depinde şi de evoluţia preţurilor administrate (...) Cea mai bună estimare a noastră este că inflaţia va atinge un vârf la jumătatea acestui an, după care va urma un trend descrescător", a precizat Franks.

BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6% la 5,1%. Banca centrală a urcat şi prognoza pentru inflaţia de anul viitor de la 3,2% la 3,6% Pentru ambii ani, BNR a stabilit o ţintă de inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual.

Noua prognoză de inflaţie pentru acest an arată că ţinta de inflaţie va fi ratată pentru al cincilea an consecutiv.