FOTO O şcoală cum n-a văzut decât Parisul

Tinerii români sunt pregătiţi de profesori de renume din România şi din străinătate

16 studenţi de excepţie se pregătesc în România la fel ca într-o universitate de elită din Franţa. Au puţin peste 20 de ani, sunt studenţi foarte buni şi au ales să rămână în România. Învaţă la Şcoala Normală Superioară din Bucureşti, construită după celebra soră universitară din Paris.

La Şcoala Normală Superioară din Bucureşti (SNSB) vin studenţii cu rezultate foarte bune la învăţătură, pentru a urma masterate în matematică, informatică sau biochimie. Ei se pregătesc pentru ca mai târziu să se poată înscrie la doctorate excepţionale, oriunde în lume.

Citiţi şi:

Student român: note mari, carte puţină
Marea Britanie va reduce numărul de vize pentru studenţii străini

Tinerii care învaţă aici sunt selectaţi cu multă grijă, una dintre cerinţele de la admitere fiind înţelegerea, la prima vedere, a unui articol de specialitate publicat într-o revistă de renume. Profesorii vor să-i oprească în cercetarea românească, dar, deocamdată, nu pot pentru că posturile sunt blocate.

Mulţi dintre tineri vor să plece în străinătate, dar numai pentru studii. Apoi, vor să se întoarcă în ţară pentru că le place aici şi încă mai cred că se poate schimba ceva.

Instituţia de învăţământ funcţionează pe lângă două centre de cercetare ale Academiei Române: Institutul de Biochimie şi Institutul de Matematică „Simion Stoilow" şi este un soi de hibrid între stat şi privat. De la stat vin unii profesori, cei români, iar de la privat şcoala primeşte nişte minime sponsorizări.

SNSB a fost înfiinţată în 2001, după modelul instituţiei „École Normale Supérieure (ENS) Paris" (n.r., Şcoala Normală Superioară din Paris) şi de atunci pregăteşte studenţi în ştiinţele exacte la nivelul celor mai bune universităţi din lume.

Instituţia din Bucureşti a primit girul surorii sale pariziene în 2007, după un audit care a garantat că şi în România se face şcoală ca în Franţa. Şcoala din Bucureşti, la fel ca şi cea de la Paris, se adresează unui număr mic de studenţi, are organizare flexibilă, iar cursurile pun accent pe practică şi pe
probleme şi mai puţin pe teorie.

Munceşte la Plafar cu master la biochimie

Gabriel Bontea, 25 de ani, este student la masteratul de teoria algebrică a numerelor de la Facultatea de Matematică din Bucureşti şi îl urmează şi pe cel de la SNSB. Este pasionat de matematică din liceu şi ar vrea să rămână în cercetare sau să predea. „Nu am plecat încă din ţară pentru că nu am avut posibilitatea. Dar dacă aş avea cum să plec, aş merge afară pentru a vedea şi alte sisteme de cercetare. Îmi place aici, la Şcoala Normală, pentru că, spre deosebire de facultate, cursurile sunt mult mai variate", a spus Gabriel.

O altă studentă, Cristina Ureche, 23 de ani, absolventă a Facultăţii de Chimie îşi dorea să urmeze masteratul de la SNSB încă din facultate. „Partea de biochimie este în scădere la Facultatea de Chimie şi, oricum, nu au mai organizat un masterat fără plată. Aici mi se pare foarte interesant, este cum mă aşteptam", a spus Cristina.

De câteva luni, studenta încearcă să se angajeze ca să se poată întreţine, dar, din cauza lipsei de experienţă, n-a fost acceptată nicăieri. Aşa că a ales să meargă la un plafar, unde i se pare destul de util, pentru că îşi pune în valoare cunoştinţele acumulate în facultate. Cristina munceşte şi ca voluntar la Institutul de Biochimie, câteva ore pe zi, dimineaţa, ca să înveţe cât mai mult de la oamenii de acolo. Cătălin Ţucureanu, 24 de ani, este absolvent al Facultăţii de Biologie şi lucrează la Institutul Cantacuzino. Este pasionat de imunologie.

„Învăţământul românesc încă pune accentul pe memorie şi pe o cantitate foarte mare de date în care se pierde esenţialul. Aici, profesorii lucrează în cercetare şi au o altă metodă de predare. Cursurile sunt o discuţie a rezultatelor problemelor care ni se dau, puţin structurate pe materie. Deşi nu mă consider patriot, nu am o dorinţă de a pleca pe termen lung din ţară. Aş vrea să plec, dar să mă întorc", spune Cătălin.

4 studenţi, într-o grupă

Profesorii sunt cercetători români şi străini, iar ultimii predau în limbile lor. „Numărul de locuri este limitat, pentru calitate. De obicei, sunt între 4 şi 7 studenţi într-o grupă", ne explică Radu Purice, prorectorul SNSB. Profesorul spune că plata profesorilor este o chestiune foarte delicată pentru că dascălii din străinătate primesc doar plata pentru drumul până în România. „Momentan, problema financiară este foarte dificilă, sponsorii ne pot asigura puţin sub minimum", a mai spus profesorul.

Ştefan Szedlacsek, profesor la masteratul de biologie, ne spune că dascălii pun accent pe formarea de îndemânări şi abilităţi prin care studenţii să lucreze cu informaţiile. „Şi pentru profesori este o provocare, trebuie să fii foarte prezent, să ai materia la zi, pentru că studenţii sunt brilianţi", ne-a mărturisit Szedlacsek.

Colegul lui de la masteratul de matematică, Cezar Joiţa, susţine că metoda de predare nu este ca la facultăţile obişnuite, unde sunt 50 de studenţi.

„Studenţii ăştia, chiar dacă pleacă, e bine să ştie carte. Am putea să-i oprim pe mai mulţi aici dacă n-ar fi condiţiile aşa cum sunt. Nu poţi să-i spui unui om rămâi aici, fii şomer şi fă matematică. Este ilogic. Este al doilea an în care nu putem angaja tineri în institut pentru că posturile sunt blocate", afirmă Joiţa. Potrivit profesorilor, dintre toţi absolvenţii de până acum numai 3-4 au rămas în România să-şi facă doctoratele, ceilalţi au mers la universităţi străine.

Cum e în România

Şcoala din Bucureşti are un consiliu ştiinţific care este reînnoit o dată la patru ani, iar profesorii, cercetători din ţară sau din străinătate, sunt selecţionaţi anual.

Cursurile sunt adresate studenţilor care au absolvit o universitate din România sau din străinătate, la un profil ştiinţific sau tehnic. Pe lângă notele de la facultate, dosarul de admitere al candidaţilor mai trebuie să conţină un raport conţinând descrierea studiilor personale, domeniile de interes şi proiectul studiilor în continuare.

Cum e la Paris

Şcoala Normală Superioară din Paris este pe locul 28 în topul celor mai bune 100 de universităţi din lume. Are două centre de cercetare în excelenţă. Şeful instituţiei este numit direct de către preşedintele Republicii Franceze.

Şcoala este condusă de un consiliu ştiinţific, iar admiterea se face fie prin concurs, fie prin selecţia aplicaţiilor trimise de candidaţi, în care contează foarte mult calitatea articolelor şi deschiderea lor faţă de inovare şi creativitate. La ENS Paris au studiat, printre alţii, Louis Pasteur, Jean-Paul Sartre, Romain Rolland, Georges Pompidou, Samuel Beckett.

Până acum, parizienii au acordat multe burse studenţilor români.

“Şcoala noastră s-ar dori de stat, dar, din motive de finanţare, este organizată privat prin sponsorizări. "

Radu Purice prorector

“Am putea să-i oprim pe mai mulţi aici dacă n-ar fi condiţiile aşa cum sunt. Nu poţi să-i spui unui om rămâi aici şi fii şomer. "

Cezar Joiţa profesor de matematică