FOTO Moşia comisarului-şef Stelică Barna

FOTO Moşia comisarului-şef Stelică Barna

Stelică Constantin Barna, şeful Gărzii Financiare Bucureşti

În comuna ialomiţeană Ciocârlia au răsărit patru vile ale familiei Constantin, de când Stelică a ajuns şeful Gărzii Financiare. Constantin Stelică Barna va trebui să-şi justifice averea dobândită în ultimii ani, în condiţiile în care firma sa a avut pierderi masive, iar veniturile sale sunt de bugetar.

Ştiri pe aceeaşi temă

Îmbogăţit dintr-o firmă cu datorii de 6,7 milioane de euro şi dintr-un salariu lunar de 2.900 de lei, comisarul-şef al Gărzii Financiare Bucureşti, Stelică Constantin (45 de ani), fost Barna, şi-a ridicat un adevărat domeniu imobiliar în comuna natală Ciocârlia (Ialomiţa). A scăpat de datoriile firmei Anaem Exim vânzând-o unui şomer basarabean, din oraşul Orhei, de peste Prut.

Domeniul lui Stelică, ridicat după ce a ajuns şeful Gărzii Financiare Bucureşti  Foto: Petrică Tănase

Vedeţi AICI o galerie foto cu casele lui Stelică Barna


Înainte de asta, firma fusese preluată de mama sa, Stana Constantin (77 de ani), alături de fiul cel mare, Stancu (54 de ani). Sediul firmei era în casa bătrânească din Ciocârlia. Casă ce avea să devină în scurt timp vilă între vile, pe malul unui lac. Patru vile sunt acum în curtea bătrănei femei de afaceri. Una - o modernizare luxoasă a casei bătrâneşti, şi alte trei, pentru fiecare dintre feciori.

Mama lui Stelică este indignată 

Stana Constantin, mama lui Stelică 



Construcţia „cartierului de vile" al familiei Constantin a început imediat ce mezinul Stelică a ajuns şeful Gărzii Financiare Bucureşti. A lui este şi cea mai arătoasă proprietate din sat. Stelică şi-a tras chiar pe malul lacului o vilă cu etaj, cu o suprafaţă care trece de 500 de metri pătraţi. În curtea casei meştereau de zor opt muncitori. Pe pavajul cochet, sprijinită într-un băţ, îşi târa galoşii prăfuiţi chiar mama lui Stelică, Stana Constantin. Îmbrăcată ca orice femeie simplă de la ţară, cu un lighenaş cu ouă într-o mână, cu o pâine la subsoară, bătrâna ne priveşte lung din mijlocul proprietăţii. „Stelică e acasă? Ce casă frumoasă are!", exclamăm. „Are! Ce, nu are toată lumea?", spune indignată şi întoarce spatele.

Conacul

Proprietatea, aflată la numărul 28 de pe strada Principală din Ciocârlia, atrage atenţia din orice zonă o priveşti. Dacă te uiţi dinspre DN 2, observi că în peisajul comunei ialomiţene se ridică o vilă împrejmuită de un gard din lemn, susţinut de stâlpi solizi din beton. Pe fiecare stâlp se găseşte câte un corp de iluminat. Mai mult, intrarea pe proprietate, în zona principală, se face pe o poartă impresionantă din fier forjat. Cum înaintezi spre centrul comunei vezi că terenul pe care se află imobilele, despre care tot satul ştie că sunt ale lui Stelică Constantin Barna, se opreşte în buza unui lac. Şi asta nu e tot. Pe o altă poartă, de la baza lacului, se mai zăreşte o construcţie de culoare galben-pai, cu balcon şi mansardă, la care lucrează de zor vreo trei muncitori. Casa principală, cu alură de conac, nu are încă o culoare definită. Proprietatea pe care se află cele două construcţii se întinde, în adâncime, pe câţiva metri buni. La stradă, unde e „conacul", se zăresc aleile bine îngrijite şi o peisagistică de invidiat: gazon proaspăt, pomi fructiferi tineri, flori de culoare roşie şi arbuşti scumpi.

Privind de pe malul lacului nu poţi să nu observi un ponton care seamănă mai mult cu un garaj pentru ambarcaţiuni. Peisajul boieresc al proprietăţii este „tulburat" de câţiva stâlpi pe care se sprijină firele de curent electric care merg spre comună. Stelică şi-a construit şi o anexă care depăşeşte şi ea dimensiunile unei case obişnuite. 

Fiecare cu vila lui

Casa bătrânească a familiei Constantin nu mai are aerul de imobil ţărănesc, vechi. Printre corcoduşii şi zarzării de la intrare se zăreşte o căsuţă renovată, cochetă, cu mult lemn şi o intrare străjuită de două ghivece în care sunt doi palmieri mici, ornamentali. În curte se mai vede şi un grătar din cărămidă, iar aleile sunt străjuite de multă verdeaţă. Pe o uliţă cu pietriş sar în ochi mai multe case. Imediat, pe dreapta, încă în stare de finisare, se ridică o viluţă încă nezugrăvită pe exterior. În curte mai este şi o mică livadă, cu pomi tineri, sădiţi de cel mult un an. Sătenii spun că vila ar aparţine fraţilor şefului Gărzii Financiare Bucureşti.

Boierul bugetar

Intrarea în domeniul familiei Constantin



În declaraţia de avere a lui Stelică nu se regăseşte, în schimb, niciun indiciu despre noua proprietate imobiliară din Ciocârlia. În document se menţionează doar o casă bătrânească primită moştenire. Tot din ce a declarat în actele oficiale, Stelică nu a câştigat legal vreun ban care să justifice provenienţa  sutelor de mii de euro cu care a ridicat conacul boieresc. Singurul lui venit pe anul 2010 este salariul lunar de  2.900 de lei. Întrebat de unde a avut bani să ridice domeniul din Ciocârlia, Stelică Constantin Barna a explodat: „Sunteţi un reporter comandat şi plătit care vă erijaţi în descoperitorul adevărului. La revedere!"

2.900 de lei este salariul lunar încasat de Stelică Constantin Barna, în calitate de director al Gărzii Financiare Bucureşti.

Exportul de datorii în Republica Moldova, un fenomen

Violeta este  o basarabeancă care face parte dintr-o reţea ce se ocupă de preluări de firme cu datorii. Face asta „de multişor", aşa cum se recomandă prin telefon. O găsim prin intermediul sutelor de anunţuri publicate doar în ultimele luni privind posibilitatea de a fenta statul român şi să treci pe numele unor amărâţi firma ta cu datorii.

Cum să scapi de o firmă „murdară"

Violeta povesteşte care sunt procedurile pentru a te scăpa de firmă. În mod surprinzător, sunt exact aceiaşi paşi pe care i-a urmat şi Stelică Constantin. Violeta îşi drege cu greu accentul basarabean: „Avem soluţii! Nu putem vinde firma dacă are datorii, că te controlează statul, dar noi facem totul legal. Mai întâi, vor intra în societate doi cetăţeni, prin majorare de capital, şi apoi ieşiţi dumneavoastră. E o Ordonanţă de Guvern dată anul trecut care ne lasă".

Îi propunem Violetei să ne scape chiar de firma lui Stelică Constantin, dar prezentând datorii mai mici. Chiar  şi cu un zero tăiat, adică 670.000 de euro, Violeta e uimită: „Dar cum de aţi rezistat până acum, fără să plătiţi?" „Tatăl meu lucrează la Garda Financiară. Cred că e singura explicaţie", vine răspunsul care o mulţumeşte pe Violeta. Ne propune să ne scape de firma cu datorii de 670.000 de euro contra unui comision de doar 2.500 de euro. „Dar nu mă mai urmăreşte după aia statul că, practic, îl păcălesc?", întrebăm. „Nu, nimeni nu a avut probleme". 

Protejaţi de „ordonanţa lui Vlădescu"

Anul trecut, la presiunea Comisiei Europene, România  a trebuit să ia măsuri urgente pentru stoparea acestui tip de legalizare a evaziunii fiscale. Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanţe, a adoptat un pachet de măsuri legislative pe care le-a pus în funcţiune prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 54/2010. Este ordonanţa la care făcea trimitere Violeta, basarabeanca-intermediar.

Prin aceste măsuri, practic se legaliza exportul de evaziune peste Prut. Ministrul de atunci a interzis vânzarea firmelor către alte persoane fără să se obţină, în prealabil, acceptul organelor fiscale. Dar şi cel mai nepriceput contabil din ţară ştie că mai sunt şi alte feluri de a ieşi dintr-o firmă, modalităţi  pe care Vlădescu a continuat să le tolereze în pachetul său legislativ. Cea mai uşoară modalitate, utilizată şi de şeful Gărzii Financiare, este intrarea unui asociat în firma datoare prin majorare de capital, numirea lui ca adminstrator şi, ulterior, iesirea vechilor proprietari. Această modalitate nu e un truc complicat, născut în laboratoarele secrete ale mafiei, ci un artificiu care face parte din abecedarul juriştilor în drept comercial. Reporterii „Adevărul" au găsit zeci de firme româneşti trecute în contul cetăţenilor basarabeni în ultimul an, de la apariţia „ordonanţei lui Vlădescu".

Pentru escroci precum Violeta, „ordonanţa lui Vlădescu" este o binecuvântare din partea statului pentru afacerile lor. În ciuda insistenţelor reporterilor, Sebastian Vlădescu nu a putut fi contactat pentru a explica „strategia" din spatele ordonanţei din 2010.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările