Femeia sau al doilea cel mai vândut „produs” din lume

„Capitalismul promovează o cultură a consumului care nu are limite, orice poate deveni un produs ce poate fi vândut sau cumpărat, inclusiv trupul unei fete.” FOTO inspiredwomen.co.za

Capitalismul promovează o cultură a consumului care nu are limite, orice poate deveni un produs ce poate fi vândut sau cumpărat, inclusiv trupul unei fete. Aşa s-a ajuns ca femeile să ocupe locul doi în topul celor mai vândute „produse” din lume, după droguri şi înaintea armelor ilegale.

Imaginaţi-vă un sat din Nepal, India sau Tailanda, unde sărăcia împinge femeile să îşi părăsească familiile, acceptând oferte false de muncă în străinătate, fără a şti că firma recrutoare este, de fapt, o reţea de traficanţi care le vor confisca paşapoartele, apoi le vor obliga să menţină relaţii sexuale, uneori cu 30 de bărbaţi pe zi, fără a avea absolut niciun control asupra clienţilor şi fără a le da posibilitatea de a se proteja măcar împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Imaginaţi-vă cum sărăcia nu lasă altă alternativă unor femei, decât să îşi vândă propriul trup pentru a-şi întreţine familia, cum lipsa banilor împinge o familie să îşi vândă fiica în industria sexuală pentru câteva zeci de dolari…

De fapt, nu este doar un exerciţiu de imaginaţie, iar astfel de poveşti nu au loc doar în ţări precum Nepal, India sau Thailanda. Acestea sunt cele care ocupă un păcătos loc de frunte în topul ţărilor unde traficul de persoane reprezintă o problemă cu un mare semn al exclamării (aşa cum arată cel mai recent raport emis de Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate). Aici ţinta traficanţilor sunt fetele între 13 şi 16 ani. 80% dintre ele vor suferi de depresie acută şi vor încerca să îşi găsească refugiul în alcool şi droguri. Neştiind limba, fiind izolate şi ameninţate, sunt atât de dependente de şefii lor încât sfârşesc prin a deveni ele însele recrutoare – un cerc vicios care devine din ce în ce mai larg şi care nu ţine cont de graniţe.

România – ţară sursă, de tranzit şi destinaţie

România este o ţară sursă, de tranzit şi destinaţie pentru victimele traficului sexual. Un raport din 2013 arată că au fost identificate peste 850 de cazuri de trafic uman, 60% reprezentând trafic sexual, iar o treime trafic cu minori. Drama şi mai mare este că doar jumătate din aceste cazuri au sfârşit prin condamnarea celor vinovaţi (cu sentinţe între 1-15 ani de închisoare).

Cum am ajuns să „consumăm” femei?

Globalizarea, pe lângă faptul că uşurează traversarea graniţelor, schimbă percepţia oamenilor despre sexualitate. Capitalismul promovează o cultură a consumului care nu are limite, orice poate deveni un produs ce poate fi vândut sau cumpărat, inclusiv trupul unei fete. Aşa s-a ajuns ca femeile să ocupe locul doi în topul celor mai vândute „produse” din lume, după droguri şi înaintea armelor ilegale [1].

În societatea de azi, în care încerc mereu să văd partea luminoasă, frumoasă, progresul, există astfel de „consumatori” care văd femeile ca pe nişte obiecte. Faceţi cunoştinţă cu lumea sclaviei moderne, o lume ascunsă a exploatării şi a abuzului, în care se învârt anual peste 27 de milioane de oameni, două treimi fiind femei, dintre care între 2-4 milioane devin actori forţaţi pe scena industriei sexuale.

Desigur, acest fenomen nu are loc în mod exclusiv cu femei, însă datele par să indice faptul că traficul sexual ţine cont de gen! Dacă discriminarea de gen ar fi declarată o boală, am declara epidemie pe tot globul!

Bibliografie:

[1] Malarek, V. 2005. The Natashas: Inside the New Global Sex Trade. Canada: Arcade Publishing