Cine n-a văzut încă filmul protestului televizat de la Urlaţi trebuie s-o facă! Nu ca să se amuze laolaltă cu cârcotaşii care circulă pe internet, cât mai degrabă pentru a vedea cât de jos poate coborî jurnalismul zilelor noastre. M-am uitat de zeci de ori la imaginile respective, iar concluzia nu poate fi decât una singură. Este o făcătură de la cap la coadă!

Dacă n-ar fi vorba de o transmisie în direct, ci de o premieră cinematografică, n-aş sta pe gânduri. Aş propune-o pentru „Zmeura de Aur". La toate categoriile: cel mai prost scenariu, cea mai proastă regie, cei mai proşti actori. Din păcate, filmuleţul cu pricina nu reprezintă punerea în scenă a unei ficţiuni, ci o minciună care ni se livrează sub eticheta unei ştiri.

Dar să încep cu faptele. Vineri, pe la orele prânzului, Realitatea TV îşi întrerupe programul obişnuit ca să difuzeze ceea ce se cheamă „breaking news". Evenimentul căruia i se acordă atâta importanţă este o demonstraţie spontană de protest într-un orăşel prahovean, la care participă o ceată de cetăţeni, nemulţumiţi de vestea desfiinţării spitalului local. Acţiunea se desfăşoară în Urlaţi, nume parcă predestinat, despre care puţini trebuie să fi auzit până mai ieri.

În ce constă protestul? O mână de manifestanţi, înconjuraţi de o mulţime de gură-cască, se înghesuie în cadru vociferând şi agitând pancarte scrise cu litere de-o şchioapă. La microfon este rândul unui nene cu burtă, între două vârste, ­să-şi verse oful contra ministrului Sănătăţii. Deodată, reporteriţa face semne femeilor din rândul al doilea, invitându-le să se apropie. Una dintre ele, o tanti cu fes negru, îşi croieşte drum printre participanţi şi cade, ca secerată, pe caldarâm.

Nici nu se aude bine bufnitura că „fătuca din presă" - expresie patentată de domnul Ion Cristoiu - începe să-şi turuie netulburată replicile: „Chiar acum a căzut o doamnă. I s-a făcut rău, după cum vedeţi, a leşinat. Probabil are şi ceva afecţiuni medicale". Povestea este cusută cu aţă albă.

Până aici, nimic nou sub soare. Laura Calciu nu e nici primul, nici ultimul jurnalist care dă cu puţină pudră pe faţa realităţii (fenomenul, nu televiziunea) ca să arate frumos la cameră şi, în definitiv, la audienţă.

Însuşi maestrului Cristoiu, care comentează în termeni acizi întâmplarea de la Urlaţi, i s-ar putea reproşa vremurile ştirilor gen „găina care naşte pui vii". N-o spun eu, ci unul dintre cititorii săi. Şi are dreptate! Căci fătucile şi băieţeii (să fim imparţiali) nu s-au născut azi. Au existat întotdeauna, doar că acum se dau mai repede în stambă.

Mi-aduc aminte de un episod la fel de penibil din istoria Pro TV-ului. Un bătrân dintr-o comună buzoiană murise în timp ce săpa un puţ. Nevasta mortului, ţărancă neştiutoare, scosese cadavrul cu ajutorul unor vecini. Sosiţi la faţa locului, poliţiştii au amendat-o pentru ceva gen „alterarea probelor". Ceea ce nu i-a împiedicat ca, după cinci minute, să coboare din nou mortul în groapă, ca să poată reporterii protevişti să filmeze „reconstituirea". Curat deontologie!