FOTO Reportaj BBC: Cum trăiesc familiile de ţigani în „ghetourile” din Baia Mare şi Tărlungeni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În două orașe din România a existat o controversă privind zidul ridicat care separă țiganii de ceilalți locuitori.

Ridicarea zidului de beton în Baia Mare a determinat o organizaţie de apărare a drepturilor omului să acuze oraşul de înfiinţarea unui ghetou. Primarul Cătălin Cherecheş susţine, însă, că zidul a fost construit pentru a preveni accidentele rutiere, relatează BBC News într-un reportaj video.

Tom Wilson, jurnalist BBC, a vizitat oraşul Tărlungeni, loc în care ţiganii simt deja efectele unui asemenea zid, construit înaintea celui din Baia Mare.

Românii au o relaţie complicată cu ţiganii de multă vreme. Totuşi, aici, în localitatea transilvăneană Tărlungeni, primarul a construit un zid care separă comunitatea romă de restul locuitorilor, îşi începe relatarea reporterul BBC.

„Trebuie să ocolim. Poate un om bătrân pe care îl doare piciorul să meargă atât?”, îi mărturiseşte o femeie în vârstă. 

Şi copiii sunt nefericiţi din cauza zidului. „E ca la puşcărie. E ca şi cum ai fi arestat. Nu ne lasă să ne jucăm. Nu se poate aşa ceva!

Acum întârziem şi la şcoală. La opt absenţe ni se taie alocaţia”, se plânge un copil de aproximativ zece ani. „Au făcut un gard şi acum nu mă mai pot întâlni cu prietenii mei”, adaugă alt băiat.

De partea cealaltă a zidului trăiesc comunităţile româneşti şi ungureşti. Toţi cei de-aici par mulţumiţi de rezultat. „Copiii din ţigănie stăteau mereu pe stradă. Se jucau aici. Era şi pericol de accidente”, spune unul dintre puţinii români care s-au lăsat intervievaţi. Celorlaltor oameni le era frică de represalii din partea comunităţii ţigăneşti. Una dintre femeile cu care a vorbit reporterul BBC, a fost atacată în propria-i curte şi, în mod repetat, s-a aruncat cu pietre în ea.

Comunitatea romă susţine că problemele sociale se nasc din cauza sărăciei.

„Asta este prima problemă. Să ne dea locuri de muncă ca să ne câştigăm pâinea. Astfel nu ar mai fi nicio infracţiune”, declară o femeie de etnie romă.

Probleme se întâlnesc, însă, şi în afara zidului. Copiii romilor, când ajung la şcoală, au parte de un tratament discriminator. „Profesorii ne numesc nespălaţi şi deschid geamul atunci când intrăm în clasă. Chiar ne dau afară de la ore”, povesteşte acelaşi băiat. 

Primarul a refuzat să acorde un interviu, dar susţine că nu a fost niciun drum în locul unde este acum zidul. Un localnic infirmă: „E o minciună. Acolo a fost drum de când mă ştiu eu. M-am născut în 1951 aici, în Tărlungeni.” 

Zidul din Tărlungeni a fost construit în 2009. În 2011, un zid similar a fost ridicat într-un oraş nordic al României, Baia Mare.

Aici, localnicii au păreri împărţite. Unii consideră că zidul este foarte bun pentru copii, că îi fereşte de accidente. Primarul băimărean Cătălin Cherecheş spune că zidul a fost ridicat pentru a-i proteja pe copiii localnicilor. El susţine că în primele şase luni ale anului au avut loc 20 de accidente, în toate fiind implicaţi minori. 

Alţi locuitori ai „ghetoului” nu sunt de acord şi mărturisesc că se simt marginalizaţi. 

Biroul primarului a fost amendat cu 1.500 de euro de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării din cauza construcţiei zidului. 

„Au spus că au ridicat zidul pentru ţigani, ca să nu se arunce în drum, dar nu e adevărat. L-au făcut pentru mizeria care e aici. Pentru ca oamenii care trec să nu vadă mizeria. Mă simt respins de societate. Ne-au marginalizat aici”, spune un tânăr care a rămas izolat în spatele zidului din Baia Mare.

În blocurile sărăcăcioase locuiesc ţigani, dar şi români săraci. Ei nu sunt deloc de acord cu acest gard. „Nu-i bine. Suntem blocaţi şi noi românii aici, cu ţiganii. Nu au rezolvat nimic.”

L-am întrebat pe primar de ce zidul trebuie să arate atât de intimidant. El spune că i se pare destul de estetic. Apoi explică: „Dacă îl făceam din lemn, cam de la începutul lui noiembrie începea să fie demontat, iar lemnele, puse pe foc. Dacă îl făceam din metal, a doua zi ar fi fost vândut”, atrage atenţia primarul Cherecheş.

Unii rezidenţi spun că este o risipă de fonduri şi aşa insuficiente. Banii ar fi trebuit investiţi în instalaţii sanitare, în electricitate, în apă curentă. Singura sursă de apă se află în spatele unui bloc, printre mormane de gunoaie. 

Sunt mulţi care spun «ţiganii, tot ţigani!». Pur şi simplu ne marginalizează”, adaugă una dintre femeile care s-au lăsat intervievate.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite