Familia tradiţională vs. familia modernă. Diferenţe de mentalitate: bani, educaţie sau cultură

FOTO Adevarul

Majoritatea românilor au principiile parentale de acum 50 de ani, care promovează tradiţia, dar asta începe să se schimbe. Creşte procentul familiilor moderne, acum doar 38%, care transmit copiilor valori noi, şi începem să devenim contemporani cu spaţiul cultural occidental.

Investesc în educaţia propriilor copii, ţin cont de părerile acestora şi le oferă acces sporit la tehnologie. Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile familiilor moderne de la noi din ţară. Concluzia aparţine unui studiu recent făcut de iSense Solutions, care arată că doar 38% din familii se consideră moderne, în timp ce mai mult de jumătate se declară ca fiind familii tradiţionale. 

„Moderne sunt familiile în care părinţii fie s-au născut în democraţie, fie au prins foarte puţin din comunism“, spune psihologul Mihai Copăceanu, în opinia căruia membrii familiilor moderne au venituri ridicate, îşi fac concediile în străinătate şi au inclusiv prieteni din alte culturi. Iar aceştia aleg să investească sume foarte mari pentru a le asigura educaţia necesară copiilor, spre deosebire de familiile tradiţionale.

Concret, părinţii dintr-o familie modernă nu doar că investesc mai mult în educaţia propriilor copii, ci îi şi supraveghează mai atent faţă de părinţii care fac parte dintr-o familie tradiţională (78% versus 38%).„Există percepţia că media veniturilor într-o familie modernă este mai ridicată decât într-o familie tradiţională, însă acest lucru nu se verifică în realitate, media veniturilor familiilor din mediul urban fiind similară (4.939 lei în cazul familiei moderne şi 4.918 lei în cazul celei tradiţionale)”, arată studiul citat. 

De fapt, „deşi părinţii din familii moderne se declară mai receptivi la dorinţele copiilor, în acelaşi timp îi supraveghează cu mai multă atenţie. E vorba de o disimulată libertate. În limitele impuse de familia tradiţională, copilul are uneori mai multă libertate“, este de părere profesoara de limba română Cristina Tunegaru.

„În familiile moderne se apelează la meditaţii, pentru învăţarea de limbi străine, activităţi artistice sau sportive, mersul la spectacole sau călătorii în străinătate. Copiii se dezvoltă mult mai bine şi mai uşor dacă sunt de mici în comunităţi educative, dacă descoperă lucruri noi de la o vârstă fragedă. Imboldul dat copiilor de a-şi spune opiniile, de a fi creativi, curioşi, cu iniţiativă, cu gândire critică este esenţial“, a completat şi expertul în educaţie Ştefan Vlaston.

Moştenirea culturală, o mentalitate prezentă în rural

În opinia acestuia, diferenţele dintre cele două tipuri de familii se observă la nivelul mentalităţilor. În cazul familiilor tradiţionale, un rol însemnat îl joacă tradiţia, moştenirea culturală, o mentalitate prezentă în special în mediul rural. Spre exemplu, dacă familiile moderne îşi încurajează copiii să îşi aleagă singuri o carieră, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre familiile tradiţionale, unde există tendinţa de a le impune copiilor o anumită profesie.

„Sunt familii tradiţionale mai multe în zona rurală decât sunt în zona urbană, unde vrem, nu vrem, suntem expuşi la mai multă diversitate şi la mai multă toleranţă faţă de diversitate. Cred că România are o problemă cu poziţionarea faţă de copii. Încă suntem tributari principiilor parentale de acum 50 de ani, dar asta începe să se schimbe. Ca nişte părinţi să fie dispuşi să cheltuie bani şi să investească în educaţia copiilor lor, trebuie să fie ei, la rândul lor, conştienţi de valoarea educaţiei pe care au primit-o“, spune şi Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.

De aceeaşi părere este şi Ştefan Vlaston, conform căruia părinţii educaţi vor să transmită mai departe propriilor copii educaţia. „Dacă părinţii o au, o transmit şi copiilor. Dacă nu o au, nu au ce să transmită copiilor. Părinţii inteligenţi şi culţi descoperă înclinaţiile, talentele, resursele de inovare şi creativitate ale copiilor şi îi îndrumă în direcţia corectă“, a completat expertul în educaţie.

Ce valori cultivă familiile moderne

O altă concluzie care se desprinde din studiul citat e faptul că părinţii dintr-o familie modernă investesc în educaţia lor privind rolul de părinte (86% versus 45%) şi preferă să poarte discuţii pe teme sensibile, cum ar fi naşterea, moartea sau separarea cu propriii lor copii. Aceiaşi părinţi nu se sfiesc să apeleze la ajutorul unui psihoterapeut sau psiholog, situaţie rar întâlnită în cazul părinţilor ce provin din familii tradiţionale (80% versus 23%).

„În ultimii ani a crescut numărul celor care oferă programe alternative de educaţie. România se schimbă în ceea ce priveşte adaptarea la tehnologie, la cunoaştere, oamenii îşi dau seama că nu este nimic grav să fii flexibil, să ai acces la informaţie. În mod clar, oamenii devin mai deschişi, deşi unii ar putea să creadă că e o pierdere a valorilor morale şi creştine. Există un întreg discurs public în familiile tradiţionale vizavi de invazia unor modele occidentale care pot fi periculoase“, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.

Esenţial, atrag atenţia specialiştii, e faptul că familiile moderne promovează valori precum diversitate, toleranţă, egalitate, iar acest lucru se reflectă în mentalitatea copiilor. „Per ansamblu, începem să devenim mai degrabă contemporani cu alte zone culturale occidentale. România, la rândul ei, este expusă diferit. Există publicul urban, din oraşele mari, care are un fel de atitudini şi o deschidere mai mare spre diversitate. Şi există şi o Românie tăcută, liniştită, ruptă de lume şi care nu poate fi atât de mult marcată de aceşti factori“, a conchis sociologul Alfred Bulai.

Investiţiile familiei tradiţionale vs. investiţiile familiei moderne

Rolurile într-o familie modernă sunt împărţite în mod egal şi nu ţin cont de gen (80% versus 57%), arată studiul citat. În plus, într-o familie modernă este mai comun ca familia să trăiască într-o casă închiriată, să nu fie căsătoriţi, să pună accent pe prieteni, pe care îi consideră parte a familiei.

„Avem un val uriaş de migraţie, oameni care s-au dus în alte societăţi. Ei vin de acolo cu noi modele, cu noi idei, cu alte moduri de a gândi. N-ai cum să nu fii influenţat, factorul migraţiei duce într-o direcţie societatea românească. Pe de altă parte, societatea modernă a pătruns în România prin produse, prin obiecte, prin aparate“, apreciază sociologul Alfred Bulai.

În ceea ce priveşte investiţiile pe care le fac familiile tradiţionale în comparaţie cu cele moderne, studiul iSense arată că marea majoritate a resurselor financiare merge către articole de îmbrăcăminte (74% în familiile moderne, respectiv 66% în cele tradiţionale), produse IT şi electronice (66% vs 60%), în călătorii (65% vs 57%), educaţia copiilor (38% vs 31%), artă şi cultură (45% vs 39%) şi sport (28% vs 17%).