Expertul european Constantin Chiriac: “Dacă era agresivă, România spera la o capitală culturală europeană până în 2019”

Expertul european Constantin Chiriac: “Dacă era agresivă, România spera la o capitală culturală europeană până în 2019”

Chiriac (foto dreapta) este şi directorul teatrului Radu Stanca din Sibiu

Românul Constantin Chiriac a fost ales în comitetul Comisiei Europene care alege şi monitorizează capitalele culturale europene. Vicepreşedinte al asociaţiei care a organizat Sibiu - capitală culturală europeană în 2007, Chiriac a explicat cum România a irosit o şansă mare imediat după Sibiu.

Adevărul: În calitate de membru al comisiei, dispuneţi de pârghii pentru influenţarea datei la care România va avea următoarea capitală culturală?

Constantin Chiriac: Bineînţeles că da, prin faptul că sunt în comitet voi putea să influenţez decizia în sensul că voi încerca să aduc cât mai aproape anul următoarei capitale culturale a României. Până în 2019 toate locurile sunt ocupate. România va avea probabil următoarea capitală culturală europeană în 2021. Am avut o întâlnire în acest sens chiar azi cu ministrul Culturii şi mă voi ocupa de acest lucru. Dar depinde de Guvernul nostru, de anunţarea candidaturii, de colaborarea cu altă ţară, trebuie să ne gândim din timp. Cererea se face cu 8 ani înainte, când se va face o competiţie internă, iar cu şase ani înainte apare monitorizarea Uniunii Europene.

Aţi spus la un moment dat că "s-a dormit" în acest sens.

Sigur că da, România, dacă era mai agresivă, putea să obţină un loc până în 2019.

Ce înţelegeţi prin această agresivitate?

Sibiu - capitală culturală a fost foarte apreciat la nivelul Uniunii Europene, a fost printre cele mai bune evenimente. Şi trebuia folosit acest model: Sibiul a fost foarte apreciat, imediat trebuia mers cu acest model la Comisia Europeană, poate aveam o altă capitală culturală până în 2019. Dar acum asta e, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce vom face de aici încolo.

Un raport al Comisie Europene arată că multe ţări s-au confruntat cu presiuni şi ingerinţe politice în organizare. La Sibiu v-aţi întâlnit cu asemenea situaţii?

Eram în 1993 în Antwerp (oraş din Belgia, capitală culturală europeană în 1993, nr.r)  şi în timpul acelui eveniment au fost alegeri. Primarul a fost schimbat în timpul ăsta şi preşedintele comisiei de organizare a evenimentului a fost şi el dat afară. Pentru mine a fost un lucru năucitor. Aşa că la Sibiu am mers la domnul primar, el a înţeles că trebuie să fie echidistanţă, astfel că am înfiinţat o asociaţie şi în ea au intrat oameni valoroşi. Pe urmă au fost foarte puţine relatări negative despre Sibiu. Iar evaluarea Comisiei Europene făcută la Sibiu este una din cele mai bune evaluări făcute vreodată.

Ce oraşe româneşti vedeţi că îşi vor disputa candidatura?

Avem deja două propuneri oficiale: Iaşiul şi Timişoara. Dar pornind de la profilul cultural sunt şi alte oraşe foarte valoroase, capabile să fie capitale culturale. Clujul de exemplu, care are 2 opere, 2 teatre, Casă de cultură, mulţi studenţi, apoi pe acoperirea zonei estivale se poate merge cu Constanţa. Braşovul mai este, Târgu-Mureş. Deci sunt multe. Contează foarte mult de ceea ce fac liderii de acolo, de echipa de acolo, cum reuşesc să creeze o echipă puternică.

În orice caz, cel mai important lucru va fi competiţia. Din ea România va avea foarte mult de câştigat. Aproape că nu prea contează cine câştigă la selecţia pentru capitală culturală europeană, mai important este ca oraşele să îşi arate orgoliul să zic asa.

Ce a cîştigat Sibiul în 2007?

Comisia Europeană a venit în 2004 cu cele mai dure întrebări: câte hoteluri de cinci stele aveţi? Le-am răspuns: niciunul. Câte hoteluri de patru stele aveţi? Niciunul. Dar de 3? Niciunul. Azi avem un hotel de cinci stele în Sibiu, avem hoteluri de patru stele şi nu mai vorbesc de cele de trei stele. Sibiul a fost reabilitat total, nu s-ar fi întâmplat acest lucru dacă nu ar fi fost capitală culturală europeană.

Apoi în 2008 şi 2009 am avut o creştere a vizitatorilor cu 15-20% faţă de 2007. Este un rezultat excepţional, mai ales că restul capitalelor culturale, în mare parte, au raportat o scădere a vizitatorilor după festival.

Am avut în medie 60.000 de spectatori zilnic. Asta pune Sibiul pe prima poziţie din lume ca număr de vizitatori. Dar la buget am fost pe locul 89.

Comparativ cu alte festivaluri culturale internaţionale, sponsorii internaţionali ai Sibiului au fost puţini. De ce?

Bugetul total pentru Sibiu a fost de 15,5 milioane de euro.BMW ne-a asigurat transportul. A existat o ofertă foarte mare, dar s-au dorit exclusivităţi, adică o singură firmă de transport, o singură firmă din sectorul medical şi aşa mai departe. Ca să nu stârnească duşmănii. Sponsorii majori au venit fiecare cam cu 500.000 de euro.

Pentru structura festivalului au dat bani Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, pentru artişti a fost un concurs de proiecte la Ministerul Culturii şi au mai venit 1 milion şi jumătate de euro de la Uniunea Europană.

Acum, trebuie să te gândeşti şi ce pot să dau eu sponsorilor internaţionali, de exemplu la Bavaria Motors, domnul primar candidând pentru Forumul Democrat German, lucrurile astea contează, Zentiva a venit tot pe aceleaşi considerente, deci sunt multe afinităţi care vin din relaţiile interumane.

Capitalele culturale europene până în 2019:
2010: Germania- Essen, Ungaria - Pécs, Turcia Turcia - Istanbul
2011: Finlanda - Turku, Estonia - Talin
2012: Portugalia - Guimaraes, Slovenia - Maribor
2013: Franţa - Marsilia, Slovacia - Kosice
2014: Suedia - Umea, Letonia - Riga
2015: Belgia, Republica Cehă
2016: Spania, Polonia
2017: Danemarca, Cipru
2018: Olanda, Malta
2019: Italia, Bulgaria

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările