Europa schimbă strategia anti-COVID: mai multe teste şi mai puţine restricţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Profimedia
FOTO: Profimedia

Agenţia europeană pentru controlul răspândirii bolilor recomandă testarea pe scară largă în locul restricţiilor sanitare, într-un moment în care noul coronavirus face ravagii în ţările din vestul şi nordul Europei. Spania, Franţa, Olanda sau Belgia se confruntă cu o creştere a numărului zilnic de infectări, context în care penuria de medicamente anti-COVID ar putea deveni o ameninţare.

Persoanele cu simptome de COVID-19 ar trebui testate cât mai repede posibil, la fel şi contacţii acestora indiferent de simptome. Acesta este ultimul anunţ făcut de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), care mai subliniză că ţările care se confruntă cu transmitere SARS-CoV-2 ridicată într-o comunitate locală ar trebui să ia în considerare testarea întregii populaţii din zona afectată.

Ultimele precizări ale agenţiei europene pentru controlul bolilor vin în contextul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că se aşteaptă la o nouă creştere a numărului de decese provocate de COVID-19 în Europa, în lunile octombrie şi noiembrie, ca urmare a numărului din ce în ce mai mare de noi infectări raportate de ţările din vestul şi nordul Europei.

Topul statelor europene cu un număr-record de infectări

În acest moment Spania are cel mai mare număr de cazuri de coronavirus din Europa, iar Madridul este cea mai afectată regiune. Pe data de 18 septembrie, Spania avea 4.697 de noi cazuri COVID înregistrate într-o singură zi, după perioada 1-10 septembrie, în care au fost înregistrate, constant, chiar şi peste 10.000 de cazuri pe zi, potrivit WordOMeters.com. 

Franţa a raportat 13.498 de noi cazuri confirmate de COVID-19 în data de 19 septembrie, un nou record zilnic. Pe 17 septembrie Franţa avea 10.593 de cazuri, iar pe 18 septembrie 13.215 de cazuri. 

În Olanda au existat 1.887 de cazuri noi de coronavirus înregistrate de autorităţile sanitare în 24 de ore, marcând a şaptea zi consecutivă de recorduri la capitolul noi îmbolnăviri. În Olanda, pragul de 1.000 de infectări zilnice a fost depăşit pe 13 septembrie, iar de atunci creşte în mod constant.

Sursa citată arată că Belgia a avut 1.152 de noi infectări în data de 17 septembrie, iar în ziua următoare numărul aproape că s-a dublat, la 2.028.

Testarea în masă, noua strategie a ECDC

Ca urmare a acestor date, într-un document publicat sâmbătă, ECDC subliniază că strategiile de testare ar trebui să fie flexibile, astfel încât să poată fi adaptate rapid la schimbări, în funcţie de situaţia epidemiologică locală, rata de transmitere, dinamica populaţiei şi resurse.

„În mod ideal, toate persoanele cu simptome COVID-19 ar trebui testate cât mai curând posibil după debutul simptomelor. Acest lucru necesită acces uşor la testare pentru toţi, inclusiv pentru nerezidenţi. Timpul de prelucrare a testului ar trebui să fie redus la minimum, persoanele care au fost testate pozitiv ar trebui să se izoleze şi să se realizeze urmărirea în timp util a contactelor acestora, asigurându-se că toate contactele identificate sunt testate, indiferent de simptome”, este recomandarea făcută de agenţia europeană.

Măsurile restrictive anti-COVID, descurajate

În cazul serviciilor de asistenţă medicală şi socială, ar trebui realizată o testare intensivă atunci când există transmitere comunitară. În plus, „se recomandă testarea periodică şi cuprinzătoare a întregului personal şi a rezidenţilor/ pacienţilor pentru a preveni transmiterea nozocomială. În plus, toţi pacienţii/ rezidenţii ar trebui să fie testaţi la sau imediat înainte de internare”, se arată în document. ECDC subliniază importanţa identificării rapide şi a controlului focarelor care pot apărea în diverse instituţii, societăţi economice, şcoli, închisori, pentru a proteja aceste comunităţi şi a preveni accelerarea răspândirii virusului.

„Ţările care se confruntă cu transmitere SARS-CoV-2 ridicată într-o comunitate locală ar trebui să ia în considerare testarea întregii populaţii din zona afectată. Acest lucru ar permite identificarea cazurilor COVID-19 infecţioase şi ar permite izolarea lor promptă pentru a întrerupe lanţurile de transmisie. În funcţie de situaţia epidemiologică, dimensiunea şi densitatea populaţiei din zona afectată, o astfel de abordare ar putea fi mai puţin perturbatoare pentru societate decât introducerea unor măsuri mai stricte de sănătate publică”, consideră Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.

Dr. Emilian Imbri: Penuria de medicamente, consecinţă a pandemiei

Între timp, Emilian Imbri, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Capitală, atrage atenţia că pe măsură ce numărul îmbolnăvirilor creşte în întreaga lume, şi achiziţia de medicamente folosite în tratarea COVID va deveni din ce în ce mai dificilă. 

Emilian Imbri a declarat la Digi24 că deja nu se mai găseşte un medicament pe care colegii lui, medicii de la „Victor Babeş”, îl foloseau în schemele de tratament, pentru că firma respectivă şi-a diminuat producţia. 

„Ne gândim însă la un moment dat la faptul că vom avea probleme cu medicaţia. (…) Vreau să vă spun că nu le folosim noi, că ni s-a părut nouă că ar fi bune (n.r. -medicamentele), le folosim pentru că le folosesc toate ţările în care se desfăşoară această pandemie. Folosindu-le toate ţările, cine are acces la aceste medicamente şi are şi forţa financiară să le cumpere le va cumpăra şi, încet-încet, vor dispărea de pe piaţa noastră”, a atras atenţia managerul de la „Victor Babeş”.

Dr. Emilian Imbri spune că astfel de situaţii îi obligă pe medici să caute tot timpul alternative pentru medicamente şi să regândească schemele de tratament.

„Este o problemă care deja se acutizează, nu vreau să pronunţ nici nume de firmă, nici numele medicamentului, dar există o firmă care a întrerupt producţia unuia dintre medicamentele pe care noi le foloseam în schemele terapeutice. A întrerupt pentru COVID, probabil că s-a considerat că nu este atât de eficient, nu că face rău, probabil că nu mai pot să producă într-o cantitate atât de mare, încât să acopere cererea pe plan mondial. Decizia acestui producător mare pe piaţa medicamentului practic opreşte aprovizionarea cu acest medicament şi suntem nevoiţi să ne orientăm spre ceva similar. Din fericire, există ceva similar şi sigur că în următoarele zile, săptămâni, ne vom reorienta. Doctorii, clinicienii sunt cei care deja au gândit o alternativă”, a precizat managerul. 

Citeşte şi:

Deputata Adriana Săftoiu a fost atacată de un câine: „Sângeram din greu. N-aveam nici un leu la mine ca să cumpăr spirt“

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite