EUROBAROMETRU Cât tutun mai „ard“ românii şi ce efecte a avut legislaţia antifumat
0
Legislaţia antifumat adoptată de ţările europene şi directiva europeană antitutun pe care statele membre UE aveau obligaţia de a o implementa nu au produs efecte substanţiale asupra numărului fumătorilor. Acesta a rămas constant cu cel din 2014, arată cel mai recent studiu publicat de Comisia Europeană.
În ciuda faptului că legislaţia antifumat a fost adoptată în aproape toate ţările Uniunii Europene, numărul fumătorilor nu a scăzut faţă de anul 2014. Aşa arată cel mai recent Eurobarometru, publicat ieri de Comisia Europeană. Concret, potrivit documentului rata fumătorilor a rămas constantă, de 26%, exact cât era şi în 2014. Între timp, directiva europeană antitutun, transpusă în legislaţia românească începând cu luna mai, a început să producă efecte. Ce este mai grav, arată raportul european, este că procentul tinerilor care se apucă de fumat, respectiv cei din categoria de vârstă 15 - 24 de ani, a crescut de la 25%, cât era în 2014, la 29% în 2017.
„Datele arată că se debutează precoce, ceea ce se întâmplă şi la adolescenţii români. De asemenea, cifrele ne arată şi că există un procent important de fumători înrăiţi care nu au renunţat la acest viciu chiar dacă legea antifumat a intrat în vigoare. Se fumează mult în ţările în care industria tutunului face investiţii mari”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Cât se fumează în România
Potrivit unei analize făcută pe cifre furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în România un adult fumează în medie 1.619 ţigări pe an, ţara noastră ocupând locul 27 într-un clasament de 182 de ţări. Pe primele locuri se situează, conform aceluiaşi top, China, unde fiecare adult fumează în medie 4.124 de ţigări pe an. Pe următoarele poziţii se situează Belarus, Liban, Macedonia şi Rusia.
„Suntem în prima treime. În România se fumează mult. Asta se vede în numărul de infecţii respiratorii exacerbate care ajung la camerele de gardă. Legea antifumat a fost creată protectiv, a funcţionat foarte bine în primele şase luni din 2016, după cum ne-au arătat statisticile, potrivit cărora a scăzut numărul de internări prin boli obstructive cronice şi infarct de miocard. Însă ce s-a întâmplat în România din perspectiva sănătăţii publice s-a întâmplat şi în alte state europene care au adoptat legi similare”, a completat profesorul Mihălţan.
Însă deşi numărul de internări a scăzut şi în sistemul românesc, statisticile privind numărul celor care s-au lăsat de fumat de când au intrat în vigoare legea antifumat şi directiva europeană antitutun nu sunt foarte clare, spune şi Ramona Brad, director de proiect Generaţia fără tutun 2035.
Tinerii sub 18 ani, pepiniera industriei tutunului
„Obiectivul legislaţiei antifumat nu a fost scăderea prevalenţei fumătorilor, ci scăderea expunerii nefumătorilor. Însă ca efect secundar ea a reuşit să crească efortul de conştientizare în rândul populaţiei. Nu a impactat negativ afacerile, restaurantele au constatat că familiile cu copii s-au dus mai des să mănânce în oraş. Problemele în România sunt legate de faptul că persoanele sub 18 ani şi copiii sunt încă foarte expuşi la reclama agresivă, că nu se face nimic în zona de asistenţă a fumatului şi că nu se investesc bani în programe de prevenţie deşi se adună anual din taxa de viciu 300 de milioane de euro”, a explicat Ramona Brad.
Potrivit Eurobarometrului, majoritatea fumătorilor europeni consumă tutun zilnic. Un fumător din Uniunea Europeană consumă, în medie, 14.1 ţigări pe zi, adică mai puţin faţă de 2014, când fuma 14.7 ţigări. Prin comparaţie, cei care au redus numărul de ţigări au ajuns să fumeze în loc de 17.4 ţigări, cât fumau pe zi în 2014, doar 16.6 ţigări.
Şapte milioane de decese la nivel mondial
Fumatul ucide mai mult de şapte milioane de oameni în fiecare an la nivel mondial. Fumatul reprezintă, de asemenea, o povară economică grea pentru planetă: costul său (în ceea ce priveşte cheltuielile de sănătate şi pierderi de productivitate) este estimat la peste 1.250 miliarde euro, adică 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Conform raportului, deşeurile de tutun sunt cele mai răspândite în lume şi „conţin mai mult de 7.000 de substanţe chimice toxice care otrăvesc mediul, inclusiv substanţe cancerigene”, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Culturile de tutun sunt, de asemenea, parţial responsabile pentru defrişări. Un copac este pierdut pentru fiecare 300 de ţigări, scriu experţii. Potrivit OMS, tutunul ar putea provoca în secolul 21 până la un miliard de decese în întreaga lume.
Acciza la pachetele de ţigări creşte gradual
Recent, Guvernul României a anunţat că va creşte acciza la pachetele de ţigări, gradual, în perioada 2017-2022, va duce la o scădere a numărului de fumători. „Este singura creştere de preţ cu care suntem de acord şi pe care noi, ca oameni de ştiinţă, o susţinem, pentru că e vorba de sănătatea publică. E dovedit că o creştere a preţului pachetului de ţigări, laolaltă cu celelalte măsuri, va duce la o modificare de comportament în special în rândul celor care nu dispun de foarte mulţi bani - copii, tineri, săraci, oameni de la sate. Aşa s-a întâmplat şi în restul statelor europene”, a declarat medicul Magda Ciobanu, coordonatorul programului naţional Stop Fumat.
5 milioane de pachete de ţigări vândute zilnic
Societatea Română de Pneumologie afirmă că în România se fumează, anual, peste 5 milioane de pachete de ţigări, 70 de decese fiind cauzate zilnic de fumat. Totodată, acelaşi for subliniază că 42.000 de oameni suferă complicaţii cauzate de ţigări.
Se încarcă comentariile...
