Eugen Nicolăescu a devansat, din nou, termenul de intrare în vigoare a pachetului de servicii medicale de bază

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat joi că pachetele de servicii medicale nu vor intra în vigoare în luna martie a acestui an. Concret, termenul stabilit pentru pachetul de servicii de bază este 1 aprilie 2014, pachetul de programe naţionale ar putea intra în vigoare în luna august, iar pachetul minim de servicii medicale se va concretiza abia în ianuarie 2015.

„Putea fi orice termen, dar până când n-am avut acordul organismelor internaţionale n-am avut ce face”, a justificat Eugen Nicolăescu noua amânare.

În plus, ministrul a anunţat că pachetele de servicii medicale intră în vigoare pe etape şi din lipsa unui buget corespunzător pentru anul în curs. „Pentru pachetul de bază am avut intuiţia să prevedem bani în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS)”, a precizat Nicolăescu.

Potrivit acestuia, în şedinţa de Guvern de miercuri a fost definit concret pachetul de bază, care va face ordine în sistem. „Este absurd să plătim pentru un serviciu din spital sume de 1.400 - 1.800 de lei în loc să finanţăm serciviile prespitaliceşti cu 30 - 40 de lei. Ştiu că unii medici din spital vor fi nemulţumiţi de acest lucru”, a explicat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, conform căruia lunile februarie şi martie sunt „hotărâtoare” pentru elaborarea normelor, în vederea lansării pachetului de servicii de bază.

Nicolăescu vrea să vadă câţi români şi-ar permite asigurările private de sănătate

Acesta susţine că odată cu intrarea în vigoare a pachetului de bază, se vor face economii în sistemul de sănătate. „Economiile reprezintă surse de finanţare pentru sistemul sanitar românesc. Pachetul de bază face ordine pentru că mai multe servicii vor fi prestate în ambulatoriile de specialitate”, a completat ministrul.

În funcţie de cum a fost definit pachetul de bază, va fi stabilit şi pachetul de servicii suplimentare. „Eu susţin că avem nevoie de asigurări private în sănătate. Vom face, însă, un studiu de impact ale cărui rezultate sperăm să le avem până în toamnă. Vrem să vedem câţi români şi-ar permite să plătească asigurări private”, a subliniat şeful de la Sănătate.

La rândul lor, reprezentanţii asiguratorilor privaţi au ţinut să precizeze că piaţa românească a asigurărilor nu este sufcient de bine dezvoltată şi că, potrivit statisticilor, doar 500.000 de români, cel mult un milion, ar fi dispuşi să plătească pentru un pachet de servicii suplimentare.

Pacient: Ne temem pentru că piaţa asigurărilor nu e bine privită

Spre exemplu, pacienţii români nu agrează foarte mult ideea de a încheia o asigurare suplimentară de sănătate. „Vrem o garanţie, cum că dacă încheiem o astfel de asigurare, chiar ne vor plăti serviciile respective. Mă tem că nu vor deconta anumite servicii şi că se vor feri de pacienţii care suferă de boli cronice. În plus, piaţa asigurărilor nu este bine văzută în momentul de faţă. Ar trebui înfiinţată o structură care să funcţioneze la fel ca şi Protecţia Consumatorilor, este important ca acest sistem să rezolve cazurile”, a explicat pentru adevarul.ro Rozalina Lepădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).

La nivelul Ministerului Sănătăţii nu s-a stabilit încă dacă pachetul suplimentar de servicii medicale va deveni sau nu unul obligatoriu însă la elaborarea lui, reprezentanţii ministerului vor colabora cu cei ai asiguratorilor. Prin urmare, un prim draft ar putea apărea în luna august, a mai subliniat şeful de la Sănătate.

Finanţare de la Banca Mondială pentru ambulatorii

De altfel, Ministerul Sănătăţii va demara, în luna februarie, negocieri cu Banca Mondială (BM) pentru semnarea unui acord care să permită obţinerea unui împrumut destinat ambulatoriilor de specialitate, direcţie cheie în reforma sanitară.

Ministrul a precizat că banii vor fi direcţionaţi, în principiu, către ambulatoriile din rural şi oraşele mici, dar şi către spitalele unde nu există ambulatorii, şi că numărul de locuri la rezidenţiatul pe post va fi crescut acolo unde deja au fost dezvoltate structuri ambulatorii. Practic, în proiectul pilot vor intra şase-şapte judeţe care nu au fost încă selectate, finanţarea urmând să vină, cel mai probabil, în luna septembrie.

„Nimeni nu visează cu ochii deschişi că de la 1 aprilie se va întâmpla o minune, dar vreau să dezvoltăm ambulatoriile de specialitate de la spitalele publice, pentru a micşora serviciile medicale din spitale. Prin acest pachet de bază, încercăm să-i convingem pe medici să acorde mai multe servicii în ambulatorul de specialitate”, a mai spus ministrul.

Nicolăescu a mai precizat şi că dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate ar fi putut fi realizată încă din 2009, însă acest lucru nu s-a făcut.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu şi reprezentanţii FMI, BM şi CE au discutat joi, în cadrul unei întâlniri avute la Bucureşti, paşii necesari pentru aprofundarea reformei în sănătate, între care achiziţiile publice centralizate şi reeşalonarea unor programe naţionale de sănătate.

Lista de medicamente, amânată şi ea

Odată cu pachetul de servicii medicale de bază ar fi trebuit să intre în vigoare şi lista de medicamente care conţine nu mai puţin de 130 de molecule, aşteptate cu sufletul la gură de pacienţii cronici, în special de cei cu cancer, diabet sau hipertensiune.

„Lista ar putea intra în vigoare în aprilie, după toate calculele noastre. Am început în urmă cu două săptămâni discuţiile cu producătorii de medicamente, încă nu s-a terminat partea de contestaţii la listă”, a precizat ministrul Sănătăţii.

Coplata, o măsură ineficientă până în prezent

În ceea ce priveşte sistemul de coplată, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2013, Eugen Nicolăescu susţine că nu a avut efectele scontate, cel puţin nu din punct de vedere financiar. „Urmează să centralizăm date din toată ţara şi, în funcţie de acestea, vom stabili dacă mergem înainte sau nu cu acest sistem.

„Dacă vom vedea că în 2013 faţă de 2012 există diferenţe şi coplata a redus accesul la anumite servicii medicale, poate că vom merge înainte cu sistemul. Rămâne de văzut”, a completat ministrul, care a adăugat că subiectul va fi luat în discuţie în perioada imediat următoare.

La nivel naţional au fost încasaţi din toate spitalele doar 5,2 milioane de lei, plătiţi de pacienţi, la externare.

Ce ar trebui să cuprindă pachetele de servicii medicale

Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la programele şi pachetele de sănătate au fost neonorate în repetate rânduri, fapt semnalat şi de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), reprezentantă a 13 organizaţii naţionale de medicină.

Noul pachet de bază, care ar trebui să intre în vigoare în luna aprilie, cuprinde servicii medicale de urgenţă, servicii de prevenţie - numărul şi tipul consultanţiilor/ analizelor de evaluare a riscului, urmărirea periodică a persoanelor cu risc de îmbolnăvire, medicina de familie - număr de consultaţii, creşterea numărului de servicii care pot fi acordate de medicii de familie, servicii în ambulatoriul de specialitate - consultaţii (numărul şi frecvenţa pe specialităţi), servicii paraclinice (laborator - tipuri de analize), imagistică (numărul şi frecvenţa), servicii de spitalizare (translatare din internarea continuă spre ambulatoriul de specialitate şi internarea de zi), îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu, medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi materiale sanitare specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ.

Pe aceeaşi temă:

Nicolăescu se joacă cu viaţa bolnavilor. Programele naţionale de sănătate revin sub umbrela Ministerului Sănătăţii

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, vrea să facă ordine în programele naţionale de sănătate, asta după ce în luna martie a decis să le reorganizeze. Măsura luată atunci nu doar că s-a dovedit a fi ineficientă, ba, mai mult, a creat haos în sistem, ceea ce ministrul însuşi recunoaşte. „Nu mai ştim ce finanţează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi ce finanţăm noi”, a precizat Nicolăescu.

Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică

Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.

Pachetul minimal de servicii cuprinde urgenţe, planning familial, naşteri, monitorizare lehuze

Noul pachet minimal de servicii de sănătate - al cărui proiect a fost lansat în dezbatere publică, duminică, de Ministerul Sănătăţii - include asistenţă medicală de urgenţă, planning familial, monitorizare gravide şi lehuze, precum şi consultaţii pentru cazuri acute.