Este România ţara asistaţilor sociali? Să recapitulăm

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rasismul social a devent discursul dominant al „elitei” noastre politice şi mediatice. Acum a început şi PSD prin gura lui Dragnea să repete clişeul devenit politică de stat şi promovat agresiv de mainstreamul mediatic: România este ţara asistaţilor sociali. Total fals.

România are ca orice ţară isterizată doi duşmani imaginari: externi şi interni. Duşmanul extern e împărţit în două tabere: mîna lui Soros sau mîna lui Putin. Cele două tabere se acuză reciproc.

În ce priveşte duşmanul intern, el e unanim acceptat: acesta este săracul. Săracul e sărac pentru că nu vrea să muncească, e leneş şi beţiv. Rasismul social a devent discursul dominant al „elitei” noastre politice şi mediatice.

Realitatea însă e în altă parte. Populaţia acestei ţări se confruntă cu o sărăcie cronică din care decurg o mulţime de alte probleme: aproape 40% din popuilaţia acestei ţări este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială. Cealaltă mare problemă ţine de faptul că România are unul dintre cele mai mari niveluri de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană. Ce înseamnă asta? Legile şi fiscalitatea sînt făcute pentru cei cu venituri mai mari, nu pentru cei cu venituri mai mici. Adică unele grupuri sociale sînt “mai egale” şi privilegiate în defavoarea altor grupuri. Asistăm practic la o „castizare” a României prin diverse mecanisme legislative şi mai ales prin mecanisme fiscale.

Acum, cîteva cuvinte despre „duşmanul intern”, săracul care este „asistat social”.  Este România ţara asistaţilor sociali? Nu, nu, nu.

Trebuie să reamintim de fiecare dată nişte cifre clare.

-         România cheltuie doar 0,2% din PIB pentru combaterea excluziunii sociale (grosul merge pe VMG - venitul minim garantat ). Media UE este de 0,8%.

-         România cheltuie din totalul bugetar 0,4%. Media UE este de 1,8%

-         România cheltuie pentru VMG aproximativ 15 milioane de euro pe lună.

-         În aprilie 2017, România avea 243.006 de beneficiari de VMG, adică 1,6% din totalul populaţiei apte de muncă (16-64 de ani). 

-         Conform datelor oficiale existente pe site-ul Ministerului Muncii, în luna august 2017 au fost 221.048 de beneficiari ai VMG.

-         Suma cheltuită anual conform datelor pe 2016 este de aproximativ 180 de milioane de euro pe an.

Cît este VMG în România?

-         141 de lei lunar/persoană

-         255 de lei lunar / familie de 2 persoane

-         357 lei lunar / familie de  3 persoane

Cum se acordă şi cui VMG?

„VMG-ul nu e acordat oricum, el este condiţionat o dată de înscrierea în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pentru încadrare în muncă, cât şi de participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii. Nu în ultimul rând, aplicantul trebuie să accepte prestarea lunară de acţiuni sau lucrări de interes local, la solicitarea primarului. Refuzul unui loc de muncă duce la suspendarea acordării beneficiilor. Iar dacă primarul nu îi convoacă, pur şi simplu nu e vina beneficiarilor de VMG, ci a primarului.” Victoria Stoiciu

Bine de ştiut

-         În România, în anul 2017, VMG pentru o persoană reprezintă 13% din salariul minim net.

-         Pentru comparaţie, în Austria ponderea ajutoarelor sociale pentru incluziune echivalente ale VMG în salariul minim era de 77%, în Belgia de 60%, în Slovacia de 50%, în Letonia de 52, chiar şi la vecinii bulgari era de 34%. 

Ce este şi ce nu este un asistat social?

-         Pensionarii, şomerii, parinţii care primesc indemnizaţii pentru creşterea copiilor nu sunt asistaţi sociali. De ce? Pentrucă ei primesc bani pentru care au contribuit şi sunt beneficiari ai unor scheme de protecţie socială.  Primesc pentru că au contribuit plătind taxe.

-         La categoria „asistaţi sociali” mai rămîn: beneficiari de  VMG (grosul bugetului), persoane cu dezabilităţi şi alte categorii sociale cu mari probleme precum şi beneficiari de alte alocaţii: încălzire, familii monoparentale etc. Acest tip de beneicii nu sînt condiţionate de vreo contribuţie anterioară la schemele de protecţie socială. Asistenţa socială este doar o parte a protecţiei sociale.

-          

Amintim că:

-         România, ţara cu cea mai mare populaţie săracă din UE, alocă 11, 4% din PIB pentru protecţie socială.

-         Media UE se ridica la aproximativ 19,5% din PIB.

De ce nu discutăm despre cauzele sărăciei? De ce nu discutăm despre modul de distribuţie a profitului, costul muncii, acesul preferenţial la resurse de tot felul etc? Iată nişte teme care ar merita mai multă atenţie.

Sursa materialului .  Mai recomandăm şi acest text.

Textul a apărut pe baricada.org

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite