Astfel, în fiecare dintre cele 4 oraşe intrate în campanie – Iaşi, Sinaia, Oradea şi Drobeta-Turnu Severin - au fost alese şi propuse spre a fi curăţate locuri cu însemnătate pentru comunitatea locală. Mai exact, acele spaţii pe lângă care oamenii trec zilnic, puncte de întâlnire şi chiar piese cu scop estetic, cum ar fi fântânile. Însemătatea spaţiilor curate şi efectele pe care le au asupra oameniilor au fost studiate şi sunt puncte de interes şi în sociologie. Astfel, Dr. Alexandru Zodieru, sociolog, explică cum poate mediul în care trăim să influenţeze starea unei comunităţi şi, implicit, a indivizilor care fac parte din ea.

  1. Cât de important este mediul în care oamenii trăiesc şi cum le influenţează acestora viaţa?

Oamenii sunt puternic influenţaţi de stimulii vizuali şi apreciază elementele estetice ale mediului în care trăiesc. Românii din oraşe sunt atât beneficiari, cât şi victime ale urbanizării rapide şi, uneori, nu foaret bine organizate. Astfel, conform studiilor internaţionale, persoanele care văd în jurul lor, constant, clădiri bine întreţinute prezintă sentimente de mândrie, de încredere în sine şi de implicare în comunitate mai crescute decât persoanele care nu se bucură constant de stimuli vizuali similari.

Specialiştii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii tratează constant în lucrările lor importanţa unui mediu curat asupra sănătăţii.

Un exemplu ce susţine ideea impactului imaginilor estetice asupra sănătăţii este o cercetare realizată în anul 2015 în Marea Britanie. Cercetătorii au descoperit că locuitorii zonelor cu peisaje plăcute privirii au raportat o stare de sănătate mai bună decât cei care vedeau peisaje anoste. Dintre ideile acestui studiu se distinge conceptul ca starea de sănătate autoevaluată este mai bine explicată de peisajele şi spaţiile bine amenajate decât prin prezenţa spaţiilor verzi. Cu alte cuvinte, nu doar spaţiile verzi ajută oamenii să raporteze o stare de sănătate mai bună, ci şi componenta estetică a peisajelor din jurul lor.

Din acelaşi studiu aflăm că peisajele care au un procent mai mare de albastru, maro şi gri au fost evaluate ca fiind mai plăcute decât cele dominante de culoare verde. Această gamă de culori este specifică peisajelor de munte sau apelor curgătoare şi pot stârni emoţii mai puternice decât imaginea unei păduri. La polul opus al imaginilor estetice regăsim peisaje ce au griul culoare dominantă şi conţin elemente negre şi albe.[1]


  1. Sunt mediile curate factori care contribuie la starea de bine a unei comunităţi?

Fiecare aşezare umană are locurile ei reprezentative, acele monumente, pieţe publice sau clădiri simbol pe care le regăsim în toate pozele turiştilor. Aceste simboluri arhitecturale sunt inimi ale comunităţilor şi transmit numeroase indicii despre acestea. O inimă bine întreţinută şi plăcută privirii demonstrează bogăţia unei comunităţi şi dorinţa membrilor ei de transmitere a moştenirii culturale către generaţiilor viitoare.  

La nivel comunităţilor, un proiect ce poate fi implementat poate fi grădinăritul urban, acesta facilitând socializarea între membrii comunităţii, reducerea vandalismului şi revitalizarea cartierului. (Porteous, 1996).

Mediile curate şi estetice facilitează comunicarea între membrii comunităţii, crearea sentimentului de apartenenţă la comunitate, îmbunătăţirea stării de sănătate şi, în unele cazuri, dezvoltarea turismului. Creşterea sectorului turistic în anumite zone poate conduce la beneficii financiare atât pentru antreprenorii locali, cât şi pentru autorităţile locale.

  1. Putem spune că, într-o societate unde mediul este curat, este şi stare de bine crescută? De ce?

Starea de bine la nivel individual poate scădea dacă persoanele locuiesc în medii caracterizate de supraaglomerare, de elemente inestetice şi neîngrijite. Astfel, menţinerea curăţeniei în propriile locuinţe şi în cartier poate contracara efectele nocive ale situaţiei inadecvate de locuire în marile oraşe.

De asemenea, conform unui studiu ce viza populaţia Rotterdamului privind un proiect de reamenajare a ţărmului oraşului, impactul efectelor pozitive ale reamenajării a fost identificat  într-o măsură mai mare în categoria locuitorilor cu un status socio-economic mai scăzut.

Alte cercetări similare au demonstrat că înfrumuseţarea spaţiilor publice prin proiecte la nivel local este identificată de locuitori ca o oportunitate gratuită de redescoperire a comunităţii şi de implicare în viaţa acesteia.[2]

  1. Care sunt efectele curăţeniei şi a unui mediu cu aspect îngrijit asupra oamenilor şi de ce este important să ţinem cont de aceste aspecte?

Un mediu curat şi estetic influenţează sănătatea fizică şi psihică a indivizilor, creând o stare de bine la nivel individual şi la nivelul comunităţii. Printre efectele benefice ale curăţeniei şi unui mediu cu aspect îngrijit se numără: îmbunătăţirea stării de sănătate autoevaluată, a stării de spirit, a atitudinii faţă de comunitate, scăderea nivelului de stress etc. De asemenea, nu trebuie scăpată din vedere componenta sanitară a unui mediu curat. Păstrarea curăţeniei pe termen lung conduce la scăderea riscului de îmbolnăvire fizică şi psihică (ex. depresie).

Aceste beneficii relevate de studii nu pot fi ignorate şi ne demonstrează că împreună putem contribui la starea de bine a comunităţilor din care facem parte.


  1. Campania Cif Curăţă România porneşte de la ideea că un mediu curat are efecte pozitive asupra stării de bine a unei comunităţi. De ce este esenţial ca o comunitate să se implice atunci când vine vorba despre spaţiul/mediul unde locuieşte?

Menţinerea curată a spaţiilor publice şi private nu implică eforturi extrem de mari pentru fiecare dintre noi. Totuşi, beneficiile generate de aceste mici gesturi depăşesc investiţia noastră individuală de timp şi bani. Efectele pozitive ale unui mediu curat devin în scurt timp vizibile la nivel individual şi la nivel de comunitate. Tocmai de aceea, pentru acţiunile de curăţare organizate prin intermediul campaniei „Cif Curăţă România” au fost luate în calcul locuri care sunt relevante pentru comunităţile locale din cele 4 oraşe implicate: Iaşi, Sinaia, Oradea şi Drobete-Turnu Severin.

Mai mult, curăţarea acestor locuri cu care suntem obişnuiţi în mod curent şi care fac parte din mediul în care trăim, contribuie semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii întregii comunităţi. Oamenii care locuiesc într-un spaţiu curat şi văd zilnic locuri sau lucruri frumoase, au un nivel al stării de bine ridicat. Acesta este şi mesajul campaniei „Cif Curăţă România” şi criteriul prin care au fost selectate locurile pentru a fi curăţate în campanie. Platoul din faţa Casei de Cultură a Studenţilor din Iaşi, Esplanada din Sinaia, sunt două locuri care au semnificaţii majore pentru comunităţile locale. Oamenii trec zilnic pe lângă ele, le văd în drumul lor cotidian, ba chiar petrec timp şi se bucură de aceste locuri ca spaţii de socializare. Iar Cif, prin programul Clean&Travel, îşi propune ca anul acesta să redea frumueţea spaţiilor care au importanţă pentru comunitate.  


Barton şi Grant ne-au propus o hartă a sănătăţii pentru habitatul uman la nivel local. Reprezentarea grafică pune în centrul ei omul, iar în cercuri concentrice factorii ce influenţează sănătatea şi starea de bine a unui cartier: stilul de viaţă al locuitorilor, comunitatea, economia locală, activităţile rezidenţilor, mediul construit, mediul natural şi ecosistemul global.

Această hartă este un ajutor real pentru noi toţi. Atunci când dorim să identificăm rapid nivelurile asupra cărora proiectele noastre de curăţare şi înfrumuseţare vor avea efect, putem consulta harta. De exemplu, curăţarea propriei locuinţe are ecouri în economia locală, asupra comunităţii, asupra stilului de viaţă şi asupra celorlalte persoane.[3]

A avea mai multă grijă de mediul în care trăim nu este un efort atât de mare iar beneficiile implicării noastre active sunt mari la nivel individual şi la nivel de comunitate.    

De aceea, ne încurajez pe noi toţi să devenim actori activi în creşterea stării de bine a comunităţilor din care facem parte.

Barton şi Grant – The Health



[1]Studiu din Marea Britanie, 2015, https://www.nature.com/articles/srep16899

Autori: ChanukiSeresinhe, Tobias Preisşi Suzy Moat, de la Warwick Business School

[2]ROBIN PHILIPP,  AESTHETIC QUALITY OF THE BUILT AND NATURAL ENVIRONMENT: WHY DOES IT MATTER?

http://artsaccessinternational.org/wp-content/uploads/2012/02/VENICERobinPhilippwebNational-Environment.pdf

[3] Barton, H. and Grant, M. (2006) A health map for the local human habitat. The Journal for the Royal Society for the Promotion of Health, 126 (6). pp. 252-253. ISSN 1466-4240 Available from: http://eprints.uwe.ac.uk/7863, http://eprints.uwe.ac.uk/7863/2/The_health_map_2006_JRSH_article_-_post_print.pdf