Efectele legii care prevede ca asistaţii social să piardă ajutoarele dacă refuză un loc de muncă

FOTO Adevărul

Persoanele care beneficiază de ajutoare sociale riscă să rămână fără banii de la stat dacă refuză un loc de muncă sau dacă nu se prezintă la târgurile de joburi organizate de autorităţile locale. Specialiştii spun că legea promulgată recent de preşedintele Iohannis e binevenită şi încurajează mersul la muncă şi nu lenea.

Undă verde pentru legea prin care românii pierd ajutorul social dacă refuză un loc de muncă sau dacă refuză să se prezinte la târgurile de joburi organizate de autorităţile locale. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, actul normativ ce urmează să fie publicat în Monitorul Oficial. Deşi părerile specialiştilor sunt împărţite, cei mai mulţi dintre aceştia susţin că documentul încurajează mersul la muncă şi nu statul acasă, fiind binevenită în contextul crizei de forţă de muncă calificată cu care se confruntă angajatorii de la noi.

„Este o lege bună care nu încurajează comoditatea sau lenea, însă este esenţial ca ea să se aplice corect”, spune Gabriel Chicioreanu, consultant în carieră. 

Locuri de muncă potrivite pentru asistaţii sociali

Esenţiale sunt normele de aplicare. Asta pentru că este „important ca unei persoane să i se ofere un loc de muncă în concordanţă cu abilităţile şi competenţele pe care le are”, a declarat Chicioreanu pentru „Adevărul”.

„Nu poţi să trimiţi o persoană care nu are permis auto să fie şofer. Prin urmare, deşi legea aduce un plus de fermitate în ideea de a reuşi ca măcar o parte dintre cetăţenii din România care beneficiază de ajutoare sociale, şomaj, să fie mai repede integraţi pe piaţa forţei de muncă, este necesar ca la agenţiile judeţene de forţă de muncă (AJOFM-uri) să se cunoască, cu precizie, activitatea anterioară a acestor persoane. Atunci, le poţi propune un loc de muncă, în momentul în care apare ceva similar cu pregătirea lor”, a explicat Chicioreanu, adăugând că va fi nevoie de o colaborare cât mai bună între primării şi AJOFM-uri.

„De cele mai multe ori nu există locuri de muncă, nu există alternative, avem comunităţi izolate şi oraşe unde şomajul este foarte ridicat, unde s-au închis fabrici şi uzine care implicau sute sau mii de muncitori, iar aceştia au rămas fără loc de muncă”, spune şi Mihai Copăceanu, psiholog, care atrage atenţia asupra faptului că ar putea apărea abuzuri. 

Cum se poate solicita din nou ajutor social

Totuşi, legea prevede că, în situaţia în care se pierde dreptul la ajutor social, familia sau persoana poate solicita un nou drept de ajutor social, dar abia după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept. 

„E de văzut până când se poate prelungi posibilitatea de a beneficia de ajutoare sociale. Cu siguranţă vor fi şi persoane care vor spune că preferă să stea în continuare acasă, să lucreze cu ziua din când în când, din nefericire la negru, prin grădină sau pe ogor, în loc să aibă un job constant la care să se ducă opt ore pe zi, de dimineaţa până seara, pe un salariu net de 1.200 de lei. Şi vor renunţa la ajutoarele sociale”, arată Gabriel Chicioreanu, adăugând că în lege se menţine obligaţia asistaţilor sociali de a presta muncă în folosul comunităţii, dacă primarul le solicită ajutorul. 

Munca în folosul comunităţii, obligatorie

În realitate, asistaţii sociali prestează foarte rar muncă în folosul comunităţii. Motivul? Atunci când sunt chemaţi de reprezentanţii autorităţilor la deszăpeziri sau alte acţiuni locale, susţin că sunt bolnavi sau găsesc alte scuze similare. 

„Ar trebui introduse sancţiuni, pentru că ele nu există, motiv pentru care nici nu se prestează muncă în folosul comunităţii. Sunt momente în care sunt inundaţii, nu e normal să vină Armata să facă diguri din saci de nisip sau să deszăpezească în condiţiile în care la astfel de acţiuni ar putea contribui asistaţii sociali”, conchide specialistul în piaţa muncii. 

De acum înainte, legea promulgată de preşedintele Iohannis prevede că pentru sumele acordate ca ajutor social, beneficiarii, majori, au obligaţia de a presta lunar acţiuni sau lucrări de interes local fără a putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. Dacă beneficiarii şi-au pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia de a presta muncă în folosul comunităţii se transferă celorlalte persoane apte din familie, notează legea.