Ecologiştii care cred că migraţia la oraş va salva planeta

Timp de decenii, ecologiştii au tras semnale de alarmă în legătură cu urbanizarea excesivă, care distruge planeta. Însă acum, un nou val de eco-optimişti cred că deţin cheia pentru salvarea planetei, conform Wired.

Ecologiştii nu sunt cunoscuţi pentru optimismul lor, dar au şi motive pentru viziunea lor mai întunecată asupra lumii.

Viitorul planetei arată sumbru: Până în 2100, se aşteaptă ca temperatura globală să crească cu peste 3 grade, depăşind previziunile menţionate în Acordul de la Paris, din 2015. Până la jumătatea acestui secol, între 15 şi 37% din speciile care au participat la un studiu, vor dispărea. În 2016, s-a arătat că populaţia de girafe a scăzut cu 40% în ultimii 30 de ani, animalele ajungând astfel pe lista speciilor pe cale de dispariţie.

Eric Sanderson, ecologist la Societatea pentru conservarea vieţii sălbatice, din New York, este optimist în ceea ce priveşte viitorul planetei noastre. El consideră că dacă rezistăm şi ne abţinem de la a distruge mediul înconjurător în următorii 80 de ani, lumea ar avea o şansă în a se recupera.

„Dacă facem mişcările corecte acum, în secolul XXI, atunci secolul XXII ar putea fi minunat şi secolul XXIII cu adevărat extraordinar,” spune el. Sanderson şi-a exprimat optimismul faţă de viitorul biodiversităţii într-o lucrare publicată recent într-un jurnal de ştiinţe, afirmând că dacă va reuşi să treacă de criza actuală de conservare, biodiversitatea Pământului va începe să-şi revină.

Motivul pentru care Sanderson crede acest lucru are legătură cu tendinţele demografice globale. Incipitul lucrării sale se referă la o teorie bine cunoscută care spune că odată cu declinul creşterii populaţiei globale de dupa anul 1960, numărul de oameni de pe planetă se va stabiliza în jurul valorii de 9 miliarde, până în anul 2100. În acelaşi timp, Sanderson prezice că dezvoltarea economică va continua să scoată din sărăcie sute de milioane de oameni şi că până în 2100, 90% din populaţia planetei va locui în zone urbane.

Pentru alţi ecologişti, însă, aceasta poate fi o reţetă ce duce la dezastru. „În general, cu cât devenim mai bogaţi, cu atât creşte şi lăcomia,” spune Simon Stuart, director de conservare la organizaţia „Synchronicity Earth”.  Odată cu creşterea veniturilor, mâncăm mai multă carne şi mai multe alimente procesate, acest lucru fiind dăunător mediului înconjurător. Începem să conducem maşini fabricate în locuri îndepărtate, care poluează atmosfera şi cumpărăm gadgeturi pline de materiale care au fost extrase din adâncul pământului, exploatarea lor având consecinţe grave asupra naturii. Pe scurt, dezvoltarea economică duce şi la creşterea consumului şi consumul nu ar aduce nimic bun mediului.

Însă Sanderson crede că pot exista avantaje ecologice în urma unei creşteri economice. Când oamenii devin mai înstăriţi, au tendinţa să se mute în oraşe şi traiul urban poate fi planificat mult mai eficient. Oraşele permit folosirea comună a serviciilor de salubritate, a resurselor de apă sau a spitalelor şi şcolilor. De asemenea, în traiul la oraş e de preferat folosirea transportului în comun, mai ales pentru că distanţele sunt destul de mici. 

Robert McDonald de la The Nature Conservancy cercetează impactul pe care îl au oraşele asupra mediului şi se gândeşte la metode de construire a structurilor urbane, fără a reduce biodiversitatea.

„Probabil că în următorii 20 de ani, vom construi mai multe locuinţe decât sunt acum în întreaga Europă. Felul în care vom construi oraşele va avea o importanţă majoră.” 

Unii ecologişti consideră că dezvoltarea tehnologică ne va ajuta să producem bunuri şi alimente , fără să dăunăm mediului, prin folosirea de energie nepoluantă şi dezvoltarea agriculturii durabile. 

Toţi activiştii de mediu sunt de părere că trebuie făcut mai mult, la nivel de politică globală, pentru a încerca să salvăm ce ne-a mai rămas din mediul înconjurător.