Dunărea devine pârâu

Dunărea devine pârâu

Fluviul a intrat la apă

Fluviul a scăzut 144 de centimetri sub nivelul de referinţă, ajungând şi la adâncimi de 1,3 metri, minimul ultimilor cinci ani. Malurile Dunării s-au transformat în deşert, navele de marfă au rămas blocate, iar alimentarea oraşelor cu apă este în pericol.

Fluviul Dunărea a înregistrat în ultimele zile cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Astfel, la mira de la Cernavodă, s-a înregistrat ieri-dimineaţă cota de minus 126. De la o zi la alta, Dunărea scade în dreptul oraşului Cernavodă cu 2 centimetri. Pe luciul apei au apărut insuliţe, loc tocmai bun de odihnă pentru păsările călătoare. Pentru localnici nu este un fenomen inedit. Ei spun că în urmă cu patru-cinci ani Dunărea a secat şi mai mult şi a fost nevoie să se oprească reactorul de la Cernavodă.

Citiţi şi:

UPDATE Un vas de croazieră maltez a eşuat într-un banc de nisip în dreptul localităţii doljene Bistreţ
Administraţia Bazinală de Apă Jiu: “Debitele Dunării, în scădere”

MEHEDINŢIUPDATE Situaţia se înrăutăţeşte pe Dunăre: 17 convoaie blocate, dar şi un pasager eşuat într-un prag de nisip

MEHEDINŢIUPDATE Probleme pe Dunăre, din cauza cotelor mici ale fluviului. 11 nave aşteaptă în amonte de Măgurele

Circulaţia fluvială, greoaie

Circulaţia pe Dunăre se desfăşoară cu multă dificultate. Practic, înainte de a se încărca o barjă şi a ieşi cu ea pe canal, se cer informaţii privind pescajul pe care trebuie să-l aibă nava. „Dunărea nu este plată şi, din loc în loc sunt praguri. Spre exemplu, în zona noastră, la kilometrul 292, la o distanţă de opt kilometri mai jos de Cernavodă, există un astfel de prag. Barjele trebuie să-şi ajusteze pescajul în funcţie de aceste praguri. În zona noastră se circulă, dar cu dificultate, însă pe sectorul Giurgiu - Călăraşi circulaţia este închisă", spune Liviu Negoiţă, căpitanul-şef adjunct al Căpităniei Portului Cernavodă.

Pe Dunăre se transportă de regulă produse balastiere, minereu şi cereale. Zilele trecute, la Olteniţa a fost transportat un generator. Cea mai mică adâncime înregistrată ieri pe tot sectorul fluvial a fost la Zimnicea, unde adâncimea apei nu trecea de 1,30 metri. Pragurile şi adâncimile sunt făcute publice în fiecare zi de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos.

Prognozele pentru zilele următoare nu sunt optimiste. În general, nivelul Dunării va continua să scadă, iar în unele locuri va creşte cu maximum un centimetru. „Spre exemplu, dacă la intrarea în ţară Dunărea creşte cu patru centimetri, la noi, în Cernavodă, ne aşteptăm să ajungă o creştere de doar un centimetru", spune căpitanul-şef adjunct al Căpităniei Cernavodă.

Trafic paralizat

La Călăraşi, circulaţia pe Dunăre între Chiciu şi Olteniţa este paralizată din cauza debitului scăzut al fluviului. Pe această porţiune sunt 14 convoaie de barje care staţionează. „Sunt 14 convoaie încărcate cu combustibil care aşteaptă condiţiile propice pentru a putea circula", a spus Emil Muşat, prefectul judeţului Călăraşi. Autorităţile au dat ordin ca în această zonă Poliţia de Frontieră să ia măsuri pentru a fi limitate tentativele de furt de pe uscat. Muşat spune că echipajele de pe navele eşuate primesc alimente şi apă.

În ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă a oraşului Călăraşi, autorităţile dau asigurări că nu există pericol. „Nu se pune în discuţie să ne afecteze la alimentarea cu apă. Sunt pontoane plutitoare care ne ajută şi, deocamdată, nu există niciun fel de probleme", a mai precizat Emil Muşat. Acesta mai spune că situaţia nu este bună deloc, având în vedere că debitul Dunării va începe să crească abia de la 15 octombrie.

Efecte asupra economiei

„La Călăraşi, cotele apelor Dunării au înregistrat, ieri(15 septembrie ), o scădere de 60 de centimetri. Situaţia este alarmantă pentru că traficul este blocat", a spus Constantin Anghel, şeful Căpităniei Portului. Şi la Giurgiu, de circa o săptămână, cotele apelor Dunării sunt printre cele mai scăzute din ultimii ani. Ieri a fost înregistrat cel mai scăzut debit (2.680 mc) şi, totodată, a fost atinsă cea mai scăzută cotă de anul acesta: -44 cm. Minimul istoric a fost atins, la Giurgiu, pe data de 8 septembrie 2003, când au fost înregistraţi -144 cm. După cum declară şeful Staţiei Hidrologice Giurgiu, Marin Petruş, cota scăzută poate fi influenţată, în mod direct, de exploatarea hidrocentralei de la Porţile de Fier, dar şi de debitele scăzute ale afluenţilor Dunării, în special cei de pe teritoriul românesc şi cel bulgăresc.

„Implicaţiile sunt mari, în special în economie", declară Marin Petruş. „În primul rând, este afectată navigaţia pe Dunăre, la acest moment atât transportul de marfă, cât şi cel de persoane fiind sistate, pentru evitarea apariţiei de blocaje pe fluviu. Urmează apoi problemele de alimentare cu apă, în special în oraşele unde Dunărea este cea care furnizează apa potabilă.

La nivel de Giurgiu se pune problema alimentării cu apă a marilor consumatori (staţii de irigare, CET-ul). O altă problemă se leagă de piscicultură, existând riscul ca, pe braţele cu apă mai scăzută, aceasta să se încălzească prea mult, iar peştii, din lipsă de oxigen, să moară", mai afirmă şeful Staţiei Hidrologice Giurgiu.

Cotele scăzute au făcut o primă victimă: motonava de pasageri „Moldavia", sub pavilion ucrainean, a eşuat pe un prag de nisip, în zona kilometrului 525, la circa 30 de kilometri de portul Giurgiu, la limita cu judeţul Teleorman. A fost nevoie de multe ore de muncă şi de trei împingătoare care să repună motonava pe linia de plutire.Circulaţia pe Dunăre va fi închisă încă cel puţin zece zile, date fiind condiţiile care nu permit navigaţia în siguranţă, precum şi prognozele de scădere în continuare ale debitului şi cotelor apelor fluviului.

Prognoza pe următoarele zile

Prognoza arată că până la 21 septembrie debitul va ajunge, în secţiunea Baziaş, la 2.400 de metri cubi pe secundă. Prognoza hidrologică arată că, în perioada 14-21 septembrie, debitele Dunării, aval de Porţile de Fier, vor fi în prima parte a intervalului de prognoză în scădere pe sectoarele Gruia-Calafat şi Brăila-Tulcea şi în creştere pe sectorul Bechet-Vadu Oii. În a doua parte a intervalului, acestea vor fi în scădere pe sectorul Gruia-Olteniţa, relativ staţionare pe sectorul Călăraşi-Cernavodă şi în creştere pe sectorul Vadu Oii-Tulcea".

Centrala Cernavodă nu este încă în pericol

Nivelul redus al Dunării reprezintă un pericol uriaş pentru sistemul energetic naţional, în condiţiile în care cele două reactoare nucleare de la Cernavodă asigură 20% din producţia de electricitate a ţării şi au nevoie de un nivel ridicat de apă pentru răcire. În acest moment, unităţile nu sunt în pericol de a se închide, a declarat ieri Alexandru Săndulescu, director general în cadrul Ministerului Economiei.

La rândul său, Marian Cernat, director al Dispeceratului Energetic Naţional, a precizat că, în prezent, debitul Dunării este de 2.300-2.500 de metri pe secundă, adică sub media multianuală. „Abia sub 2.000 de metri pe secundă începem să ne alarmăm", a spus Cernat. Centrala de la Cernavodă a fost oprită din cauza secetei în anul 2003, când era operaţional la acea dată un singur reactor, iar debitul Dunării era de 1.800 de metri pe secundă. Şi în vara 2007 au fost probleme similare, iar centrala a fost la un pas de a fi închisă.

Cu 30% mai puţină energie hidro

Situaţia este gravă în ceea ce priveşte energia hidro, care înseamnă o treime din totalul producţiei de electricitate. De exemplu, miercuri, producţia de energie în hidrocentrale era cu 30% mai mică faţă de ziua de 14 septembrie 2010. Potrivit lui Marian Cernat, energia hidro este suplinită de o producţie mai mare de electricitate pe gaze şi cărbune, care este mult mai scumpă. Energia produsă în termocentrale costă de două ori mai mult decât cea hidro şi cu 30% în plus faţă de energia nucleară.

Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, ajungând, pe alocuri, la puţin peste un metru adâncime. Astfel, debitele Dunării în sectorul românesc se situează mult sub media multianuală a lunii septembrie. Unsprezece nave încărcate cu cereale şi diferite produse (peste 200.000 de tone de mărfuri) staţionau, ieri, în apropierea Portului Drobeta-Turnu Severin, o situaţie similară înregistrându-se şi la Bechet şi Bistreţ (Dolj).

Ministerul Transporturilor solicită Guvernului să aloce 4 milioane de lei pentru "înlăturarea stării de risc" pe Dunăre, cauzată de scăderea cotelor apelor şi deblocarea totalului de 257 de nave aflate pe fluviu, neprecizând însă prin ce metode va fi înlăturată starea de risc. Menţionăm că, în anumite zone, Dunărea a scăzut până la adâncimi de 1,2-1,4 metri, astfel că navigaţia a fost blocată sâmbătă din cauza unor puncte critice.

Click pe infografie pentru a mări


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: