Doctorul Mihai Craiu: Atâtea tentative de suicid câte am văzut de când a început pandemia la copiii mai mari n-am văzut în zeci de ani de meserie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peste 400 de copii din România sunt nternaţi în spital cu diagnosticul de COVID-19 Foto: Pixabay
Peste 400 de copii din România sunt nternaţi în spital cu diagnosticul de COVID-19 Foto: Pixabay

Peste 400 de copii se află internaţi cu diagnostic de COVID-19 în spitalele din ţară, din care circa 20 se află în stare gravă la ATI, potrivit statisticilor oficiale.

„Nu putem să spunem că este o problemă majoră, dar lipsa de coordonare între spitalele de pediatrie face de multe ori dificilă atât alocarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, cât şi admiterea altor pacienţi pediatrici”, a atras atenţia prof. dr. Alexandru Rafila, şeful Societăţii Române de Microbiologie, într-o dezbatere organizată de Salvaţi Copiii România despre situaţia spitalelor de pediatrie. 

Probleme în viitor 

Din cazurile nou raportate într-o săptămână, copiii au ajuns să reprezinte mai mult de un sfert în SUA. Către asta ne îndreptăm şi noi, că nu avem altă imunitate, a subliniat conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”.   

La copii, problemele legate de SARS-CoV-2 sunt mai degrabă în viitor, a mai spus Craiu. „Adică este vorba despre sindromul inflamator multisistemic – MIS-C – şi ceea ce se numeşte PACS – Post Acute COVID Syndrome (sau long COVID). Acestea vor fi probleme serioase peste vreo două luni de acum încolo”, a avertizat universitarul. 

În SUA, a mai spus acesta, sindromul inflamator reprezintă circa 5.200 de cazuri din circa 6 milioane de infectaţi, adică din 1.000 de infectaţi: „Ne aşteptăm la un astfel de pacient şi, din păcate, 1% din aceste forme foarte grave de complicaţie inflamatorie post-COVID poate să şi decedeze. Pe cifrele din România, ne aşteptăm să avem unul sau două decese de aceste fel”. 

9 ani, vârsta medie  

Vârsta medie a pacienţilor cu sindrom inflamator multisistemic este de 9 ani, cei mai mulţi pacienţi având între 5 şi 13 ani, potrivit dr. Craiu. „Adică, exact cei care ar putea fi vaccinaţi. Teoretic, riscul cel mai mare de complicaţii tardive îl au adolescenţii, iar riscul cel mai mare de mortalitate imediată există la sugarii foarte mici şi la adolescenţi – deci la capetele de vârstă ale pediatriei. Aici sunt problemele mari. Mortalitatea cea mai mare e la sugarul cu comorbidităţi”, a punctat Craiu. 

Şi, ca lucrurile să fie şi mai complicate, există long COVID şi la copii, cu manifestări neurologice, numai că este foare rar, a adăugat specialistul. „Mult mai rar decât la adulţi. Datele din Suedia – unde ştim că nu au fost închise grădiniţele şi şcolile – arată că la aproape 2 milioane de copii, 15 au făcut sindrom inflamator multisistemic şi/sau long COVID, adică un copil la 130.000”, a arătat acesta. 

În opinia lui, înainte de a decide ce trebuie să facem cu şcolile şi cu comunităţile, trebuie să ştim sigur două lucruri: „Închiderea şcolilor are impact psiho-social şi regresiv asupra copiilor mici, iar la adolescenţi creşte de 3-4 ori numărul cazurilor de anxietate şi de depresie. În multe ţări din lume s-a observat o creştere a incidenţei suicidului la adolescent. Şi eu ca medic de urgenţă pediatrică pot să vă spun că atâtea tentative de suicid câte am văzut de când a început pandemia la copiii mai mari n-am văzut în zeci de ani de meserie. Se întâmplă ceva cu sufletul copiilor pe care-i îngrijim”, a mai spus dr. Craiu. 

Presiune pe spitalele de pediatrie 

Prof.dr. Alexandru Ulici, directorul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ din Bucureşti, a atras atenţia asupra faptului că atât infrastructura spitalicească cât şi medicii pediatri se află sub o presiune insuportabilă. „Avem nevoie de medici, în primul rând, de o structură care poate să facă faţă la cerinţele unei secţii. Crearea de paturi noi de ATI ridică o mare problemă, noi avem norocul că tot ce e cablu electric e de cupru, situaţia de a se supraîncălzi e mai mică decât la spitalele care au cablu de aluminiu. În patru prize se bagă aparate ca pentru 12 prize, ceea ce înseamnă o creştere a rezistenţei, se supraîncălzeşte sistemul, riscul de incendii e foarte mare“, a spus profesorul Alexandru Ulici.

La rândul său, conf. dr. Mihai Craiu a subliniat faptul că principala necesitate este cea de resurse umane. „Este de spus că rata de burnout şi chiar tentativă de suicid reuşită e cea mai mare dintre toate profesiile din lume în anul pandemiei. Nu e o văicăreală că nu mai putem. E un apel la raţiune. Nu se poate lucra aşa. De la părinţi ar trebui un pic de raţiune, dacă sunt copiii puţin bolnavi, să îi ţină acasă“, a conchis medicul Mihai Craiu.

Apel 

Organizaţia Salvaţi Copiii România a lansat un apel urgent, pentru dotarea prioritară a Maternităţii Bucur, devenită linie COVID-19, şi a Spitalului de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iaşi, unde e nevoie de rampe de oxigen şi de ventilatoare performante. Companiile care doresc să  sprijine în mod direct cele două unităţi medicale pot dona în contul RO15 RNCB 0071 0114 3479 0005 (lei) în baza unui contract de sponsorizare. Persoanele fizice pot dona fie prin SMS la 8844, text „SALVEZ” – 2 euro/lună fie online.  

Ginecolog: „S-a terminat Remdesivirul, ce facem? Cui îi dăm ultima doză?“  

Dr. Manuela Predilă, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea Bucur din Capitală, scrie pe pagina sa de socializare despre ce înseamnă îngrijirea gravidelor cu COVID-19. 

„Ar merita ca fiecare dintre noi să lucreze măcar o gardă, o săptămână, o lună, numai cu pacienţi COVID-19. Ar merita să vadă cum intri cu orele în zona roşie şi nu ştii când ieşi. Cum fiecare mămică internată are propriile întrebări, iar tu nu mai ai suflu după ore şi ore în şir în zona roşie cu costumul PPE. Cum treci prin sălile de naşteri şi vezi cum se degradează starea mamei şi a fătului şi intri în urgenţă să scoţi un prematur pentru ca să dai o şansă ambilor”, arată medicul.

„Ameţesc, mi-e greaţă, se învârte pământul cu mine“ 

Specialistul mai spune cum în plus faţă de gravidele internate mai vin alte două-trei urgenţe în acelaşi timp, iar medicul mai tânăr, mâna a doua în operaţie, spune: „Ameţesc, mi-e greaţă, se învârte pământul cu mine, puteţi să deschideţi un pic geamul? Simt că îmi pierd cunoştinţa”, cum nu îţi permiţi să simţi că şi ţie îţi e rău, cum primeşţi telefoane şi telefoane de la prieteni şi colegi cu gravide testate pozitiv care vor să vină „la un control” să vadă „dacă sunt bine”, cum treci prin ATI să vezi pacientele cu formă critică, mame, lăuze… aşezate în pronaţie, obnubilate, cum vâjâie oxigenul la fluxuri imense, cum ţi se spune că „S-a terminat Remdesivirul, ce facem? Cui îi dăm ultima doză?”, cum leoarcă şi fără suflare intri 5 minute sub duş şi sari că sună telefonul – garda, sala de naşteri, sala de operaţii, cum vezi cum se ivesc zorii şi nimeni din garda ta nu a pus geană pe geană de 24 de ore, cum predai o gardă la fel de plină ca a ta, într-un flux care pare că nu se mai termină, cum ajungi acasă şi cazi lat fară să mai ştii dacă e zi sau noapte, cum când te dezmeticeşti şi încerci să scrii ce simţi îţi curg lacrimile pur şi simplu, izvor. Ar merita să trăim fiecare un pic din ceea ce trăieşte celălalt. Cu siguranţă, atunci ne-am înţelege mai bine unii pe alţii. Şi cu siguranţă am deveni mai buni”.    

Cocktailul experimental de medicamente AstraZeneca are succes în tratarea COVID-19 

Cocktailul experimental de medicamente al AstraZeneca a reuşit să reducă formele severe de COVID-19 şi să salveze de la moarte pacienţi care nu au fost spitalizaţi, a anunţat luni producătorul britanic de medicamente. Rezultatele vin în urma unui studiu avansat, relatează Reuters. Medicamentul, numit AZD7442, a redus riscul de a dezvolta forme severe de COVID-19 sau de deces cu 50% la pacienţii care au fost simptomatici timp de şapte zile sau mai puţin, îndeplinind obiectivul principal al studiului.

„O intervenţie rapidă cu medicamentul nostru poate oferi o reducere semnificativă a progresului bolii către forme severe, cu protecţie continuă timp de mai mult de şase luni”, a declarat Mene Pangalos, vicepreşedinte la AstraZeneca. Compania va discuta datele cu autorităţile sanitare, a adăugat aceasta. AstraZeneca a dezvoltat cocktailul de anticorpi ca tratament pentru protejarea persoanelor care nu au un răspuns imun suficient de puternic după vaccinurile COVID-19. Compania a solicitat, săptămâna trecută, autorităţilor de reglementare a medicamentelor din SUA aprobarea de urgenţă pentru utilizarea acestui tratament. Tratamente similare realizate cu o clasă de medicamente numită anticorpi monoclonali sunt dezvoltate şi de Regeneron (REGN.O), Eli Lilly (LLY.N) şi GlaxoSmithKline (GSK.L) cu partenerul Vir (VIR.O). Aceste tratamente sunt aprobate pentru utilizare de urgenţă în Statele Unite în tratarea formelor uşoare spre moderate a cazurilor de COVID-19.

AstraZeneca, al cărei vaccin a fost utilizat pe scară largă la nivel global, a solicitat săptămâna trecută autorităţilor de reglementare americane să acorde autorizaţie de utilizare de urgenţă pentru AZD7442 ca terapie preventivă.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite