Doamnă premier Dăncilă, doamnă ministru Pintea, sunteţi mame, toleraţi ca şcoala să afecteze grav sănătatea copiilor noştri?

Fiica mea, elevă în clasa a V-a , petrece pe scaun 12-13 ore (6 la scoala- în bănci neergonomice, 3 dimineata înainte de scoala si inca 2-3 seara, până la 10) , altfel nu termină temele. Ghiozdanul are între 5-7 kg ( ea are 27 kg). Nu are timp de activităţi recreative sau vocaţionale.  Plânge că urăşte şcoala.

Psihiatrul de copii a diagnosticat-o cu "Tulburare anxioasa generalizată cu atacuri de panică" cu recomandare de terapie medicamentoasă şi psihoterapie!  Este declaratia unui medic neurolog.

  Cum s-a ajuns aici

Am scris şi eu şi alţii despre supra încărcarea elevilor de la gimnaziu. Fără nici un efect. Se apropie începutul anului şcolar şi situaţia este aceeaşi. La clasa a VII-a avem 31-33 ore pe săptămână, la clasa a VIII-a planurile cadru prevăd 31-34 ore pe săptămână. În şcolile care au limba maternă se ajunge la clasa a VII-a la 36 ore/săptămână, pentru că limba maternă are prevăzute 4 ore/săptămână. Revin 7 ore pe zi, şi chiar 8 ore, la clasele în care se predă limba maternă. Plus încă 2-3 ore pregătirea lecţiilor, rezultă că un elev de 11-13 ani munceşte 9-10 ore/zi, mai mult decât un adult. O asemnea aberaţie pedagogică şi medicală este inacceptabilă. În alte ţări se întâlnesc astfel de orare, dar elevii au programe de joacă, de materii extracurriculare, teatru, muzica, dans, pictură, lucrează la proiecte personale conforme cu interesele şi talentele fiecăruia. Nu suferă comparaţie cu ce se întâmplă la noi, cu un curriculum teoretic, fără aplicaţii practice, fără legături interdisciplinare.

Şmecheria a fost urmatoarea. În ultimii 15-20 de ani populaţia şcolară a scăzut cu 1,2 milioane de elevi. Şi atunci, la presiunea sindicatelor, să nu dispară norme didactice, ministerul Educaţiei a tot crescut numărul de ore din planul cadru până la aberanta cifra de 34-36 ore pe săptămână. Cu preţul afectării grave a sănătăţii copiilor noştri.

Şcoala noastră nu se pliază pe nevoile, interesele şi talentele elevilor, pentru a  dezvolta acele laturi ale personalităţii specifice fiecăruia. Toţi elevii sunt valoroşi în felul lor. Trebuie ca şcoala să le desopere valenţele şi să le acorde o instruire personalizată. La noi şcoala se comportă ca un pat al lui Procust, ca un malaxor,  în care intră toţi elevii şi scapă cine poate.

Este posibil ca în multe şcoli să nu se facă 7 ore/zi, ci doar 5-6, dar profesorii primesc salariile întregi. Juridic, aceste situaţii se încadrează la „furt din bugetul de stat” şi trebuie sancţionate inclusiv penal.

În şcolile în care profesorii decid să aplice integral planurile cadru, elevii sunt ţinuţi în bănci 7 ore/zi, cu efecte negative asupra sănătăţii lor psihice şi fizice.

Au înţeles acest lucru şi o parte din decidenţii din educaţie. Aşa a apărut Legea înregistrată la Senat sub nr. 652/2018, care prevede la gimnaziu o medie de 25 ore pe săptămână. Legea a fost respinsă de la promulgare şi  retrimisă la parlament  de către preşedintele Iohannis, cu următoarele argumente:

• Orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat şi profilul de formare, conţinuturile educaţionale, modalităţile de predare, învăţare şi evaluare. Nu există o analiză a modului în care formarea elevilor va fi afectată de aceste schimbări.
• Reducerea numărului de ore la o asemenea dimensiune va însemna, cel mai probabil, un val de concedieri în sistemul de învăţământ.
• Legea, de asemenea, nu include dispoziţii finale care să clarifice momentul din care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea Educaţiei Naţionale. În absenţa acestora, planuri cadru se vor modifica din anul şcolar următor printr-un proces făcut în grabă, pe genunchi.
• Este de dorit să dimensionăm timpul petrecut la şcoală în funcţie de profilul absolventului sau de capacitatea copiilor, însă în niciun caz nu este de dorit să bulversăm întregul sistem făcând această schimbare fără niciun un studiu de impact.

Obiecţiile Preşedinţiei sunt întemeiate, dar nu se poate accepta ca elevii să înceapă noul an şcolar cu 7 ore/săptămână, plus 2-3 ore de pregătirea lecţiilor acasă. Nu trebuie să fii specialist să-ţi dai seama că un asemenea orar zilnic afectează grav sănătatea unor copii de 11-13 ani.

• Elevii nu pot fi atenţi 7 ore/zi, nu înţeleg ce li se explică, îşi formează complexe de inferioritate;
• Un astfel de program omoară curiozitatea elevilor, componentă esenţială a învăţării;
• Nu se pot dezvolta gândirea critică, iniţiativa proprie, creativitatea, ingeniozitatea;
• Apar boli psihice din contrastul între aşteptările elevilor,  ce le oferă şcoala şi efortul depus de elevi in cadrul învăţării;
• Elevii  ajung  la psihiatru din cauza stresului de la şcoală. Sunt trişti, adorm plângând din cauza programului încărcat;
• Elevii spun că programul încărcat de la şcoală, precum şi numărul mare de lecţii primite acasă nu le mai lasă timp de distracţie şi nici nu reuşesc să se odihnească suficient.
• Temele elevilor constituie un factor de stres pentru aceştia, iar mulţi consideră că ar trebui înlocuite cu activităţi practice. Potrivit unui sondaj, 90% dintre respondenţi susţin că programele şcolare nu sunt adaptate cerinţelor de pe piaţa muncii şi la nevoile sociale.
• Nu se realizează mediul atractiv de învăţare. Apare dezinteresul pentru şcoală şi chiar abandonul şcolar. Copiii nu vin cu drag la şcoală.
• Paradigma în care se desfăşoară şcoala noastră poate fi rezumată astfel: dictat-scris-memorat-reprodus-uitat. Ori nu acesta este scopul educaţiei şcolare;
• În condiţiile unei programe încărcate şi supra teoretizante, elevii nu învaţă nici ce ar putea să înveţe în condiţii normale şi fireşti;
• Rezultatul evidenţiat de Evaluarea Naţională: aproape 50% dintre elevi termină clasa a VIII-a fără să ştie cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume.
• Toate  sarcinile date de şcoală au loc zilnic, putand avea potentialul de a-i stresa. Dacă acest stres zilnic este ignorat o perioada mai lungă de timp se poate transforma în anxietate, depresie, oboseală cronică, lipsă de motivaţie si chiar refuzul de a merge la scoala.

Notiuni pe care trebuie sa le înţeleagă şi înveţe un elev de clasa a V-a, doar la biologie: biom, apă salmastră, eclozare, poichiloterme, homeoterme, fotosinteză, lanţuri trofice, reţele trofice, categorii trofice, descompunatorii, simbioză, camuflajul, mimetismul, crustacee, polenizare, substanţe organice, germinare, nutrienţi, graminee, protozoare, humus, artropode, endemic, angiosperme, acicular, gimnosperme, plancton, planarie, relict, submers, troglobionte, troglofile, grind, fitoplancton, zooplancton, detritus, epifite, prehensil, heterotrofă, autotrof, saprofite, agent patogen, protiste, euglenă, pigment clorofilian, hife, miceliu, ruginile, tăciunii, malurile, rizoizi, rizom, cormofite, spongieri, celenterate, cefalopode, artropode, chitină, monotreme, pinipede, placentare, marsupiale, heterotrofe, saprofite.

Fie şi numai  înşirarea acestor concepte arată aberaţiile din şcoala noastră.

Planul cadru pentru gimnaziu

Care ar fi soluţia pentru  a nu periclita sănătatea şi performanţa elevilor în gimnaziu?

O variantă importantă, dar care nu poate fi pusă în operă pe termen scurt, ar fi despărţirea, încă din clasa a V-a, a filierei teoretice de cea tehnologică, soluţie aplicată cu succes în Germania. Această soluţie şi o nouă arhitectură curriculară necesită mai mult timp de dezbateri şi analiză, efort la care nu s-a învrednicit nimeni până în prezent.

Pe termen scurt, până la începerea anului şcolar 2019-2020, propun următoarea soluţie simplă şi aplicabilă prin Ordin de ministru.

• Trunchiul comun (TC) se reduce la 25 de ore la clasele V-VIII, prin trecerea unor ore din TC la Curriculum la dispoziţia şcolii (CDŞ),  astfel: câte o oră de la Limba şi literatura română (rămân 3 în loc de 4 ore), de la Matematică (rămân 3 în loc de 4 ore), de la fizică (rămâne 1 oră în loc de 2), câte o oră de la arte, geografie şi istorie, astfel încât în final TC să nu depăşească 25 de ore.
• Obligatorii pentru elevi sunt doar orele din TC.
• În funcţie de preferinţele şi cerinţele elevilor, profesorii alcătuiesc grupe de 8-12 elevi, pe care îi pregătesc la disciplinele sau activităţile  cerute în mod expres  de aceştia, prin cerere scrisă a părinţilor,   la început de an şcolar. Aceste ore intră în norma didactică şi se plătesc de către şcoală. Se amplifică astfel instruirea personalizată a elevilor.
• Programa şcolară se presupune a fi pe trei nivele: minimă, medie şi de aprofundare. Profesorii decid şi apreciază diferenţele dintre cele trei nivele,  ce anume vor preda la o anumită clasă, astfel încât să asigure promovarea la Evaluarea Naţională.
• Nu se acceptă presiuni asupra elevilor pentru completarea normelor didatice. Dacă un profesor nu reuşeşte să trezească interesul elevilor pentru temele propuse, sau nu doreşte să preia temele propuse de elevi, rămâne cu norma incompletă.
• Consiliile de Administraţie şi Comitetele de părinţi pe şcoală supraveghează derularea acestor activităţi şi decid sancţionarea profesorilor care nu se supun prevederilor acestui Ordin de ministru.

Nu putem începe anul şcolar în situaţia existentă în prezent. Premierul şi ministrul Sănătăţii, mame şi ele,  trebuie să impună ministerului Educaţiei să emită urgent un Ordin în sensul propunerilor de mai sus, dar şi a altora asemănătoare. În caz contrar, se fac vinovate de îmbolnăvirea psihică şi fizică a unor copii de gimnaziu. Nu este departe momentul în care astfel de situaţii vor exploda în presă, aducând grave prejudicii de imagine actualului guvern.