Dispariţia TVR

Televiziunea Română are probleme grave de multă vreme. În urma unei întrevederi cu premierul, directorul general interimar, Stelian Tănase, a anunţat că s-a ajuns la “un plan de măsuri”. Mă tem însă că nu s-au găsit, de fapt, soluţii.

De mulţi ani se tot spune că “rădăcina răului” se află în legea de organizare – care politizează Consiliul de Administraţie – şi în utilizarea TVR, de către toate partidele şi liderii care s-au succedat la putere, drept jucărie politică şi propagandistică. Se mai spune că TVR e ineficientă, având prea mulţi angajaţi, iar concedierile făcute sub directoratul lui Claudiu Săftoiu n-au rezolvat nimic. În plus, în numele “eficientizării”, Claudiu Săftoiu a desfiinţat exact ceea ce nu trebuia desfiinţat: cele două canale care chiar făceau un serviciu de interes public (şi aveau şi costurile cele mai mici), TVR Cultural şi TVR Info.

Cu datorii pe care nu le va putea plăti niciodată (vreo 150 de milioane de euro) şi cu o maşinărie sindicală care se va opune concedierilor în masă, TVR se zbate de câţiva ani în neputinţă şi impredictibilitate. La TVR poţi vedea orice – de la lucruri foarte bune la emisiuni jalnice. Pentru că instituţia pluteşte în dezordine şi incoerenţă: Consiliul de Administraţie îşi orientează deciziile în funcţie de influenţele politice, directorii şi şefii sunt mereu schimbaţi pe veresii şi cumetrii, nu pe criterii de competenţă, iar profesioniştii foarte buni (încă sunt destui, deşi mulţi au plecat) nu sunt motivaţi sau măcar lăsaţi să-şi facă meseria. Aşa că TVR a dispărut deja din orizontul televiziunilor care contează: nici audienţă nu prea are, nici misiunea de serviciu public nu şi-o îndeplineşte. E nici cal, nici măgar.

Vom vedea ce fel de măsuri au găsit premierul şi directorul general interimar. Deocamdată, dl Stelian Tănase a anunţat nişte lucruri despre care s-a tot vorbit, de asemenea, de mult timp. De pildă, comasarea TVR cu Societatea Română de Radio, “după model BBC”. Radio România nu are pierderi, a funcţionat totdeauna mai bine ca televiziunea. Şi atunci de ce să le uneşti într-un mamut? Mă tem că nu va ieşi deloc BBC, ci rezultatul va semăna cu Radioteleviziunea Română de dinainte de 1989. Apoi, mai zice directorul general interimar, trebuie redusă “decizia politicului în privinţa CA”, prin urmare în Consiliul de Administraţie ar trebui să intre şi reprezentanţi ai Patriarhiei, Academiei, ai uniunilor de creaţie, ai societăţii civile. “Toate cultele ar trebui să aibă câte un reprezentant”, adaugă o deputată. Dacă fiecare dintre aceste instituţii o să aibă câte un reprezentant, Consiliul de Administraţie va ajunge la cel puţin 30 de persoane (remunerate!). Ziceaţi ceva de BBC? Au cultele, societăţile scriitorilor şi artiştilor, ONG-urile din Marea Britanie pretenţia să se bage în Board-ul BBC? Sau ne comparăm cu BBC doar când ne convine şi când vrem să “justificăm” formele fără fond?

În fine, o altă “măsură” este mărirea taxei TV plătită de cetăţeni. “E cea mai mică din Europa”. Corect, dar chiar şi aşa, aduce o groază de bani la TVR. N-ar fi fost mai sănătoasă o bună gospodărire a banilor? Şi, oricum, anul ăsta nu se poate face nimic, că e an electoral: asta ar mai lipsi, după acciza la benzină şi introducerea altor taxe, să-i mai iei omului din buzunar bani mai mulţi şi pentru TVR...

TVR ar avea nevoie de un plan de management pe termen mediu şi de o viziune coerentă asupra programelor. Şi de nişte profesionişti care să fie lăsaţi să-şi facă treaba, fără intruziuni politice. Deocamdată, directorul general interimar aşteaptă soluţii tocmai de la liderii politici. Îi vedeţi cumva pe mediocrii politicieni români dându-se la o parte şi lăsând TVR pe mâna profesioniştilor? Eu nu. Deci rămâne cum am stabilit: TVR a dispărut deja în ceaţă, şi acolo va rămâne.