Dezbaterile "Adevarul": Ce privilegii pierd liderii organizaţiilor sindicale în noul Cod al Muncii

Proiectul noului Cod al Muncii propus de Executiv coboară liderii de organizaţii pe poziţii de egalitate cu orice alt angajat. Potrivit legii în vigoare, şefii de sindicat nu pot fi disponibilizaţi decât la doi ani după ce nu mai ocupă funcţii de conducere în sindicat.   

Citeşte şi:
Povestea neromanţată a Codului Muncii

„Adevărul" continuă campania de sprijinire a proiectului de Cod al Muncii propus de Executiv şi pentru care marţi acesta îşi va asuma răspunderea.  Noul Cod Muncii a ajuns la Parlament într-o formă care nu lungeşte până la epuizare timpul de lucru, nu permite concedierea fără nicio explicaţie şi nici nu transformă contractele cu durată determinată în regulă pe piaţa muncii. Varianta este temperată faţă de proiectul pus în dezbatere publică, dar liderii sindicali susţin, în continuare, că legea va duce la creşterea şomajului şi la transformarea salariaţilor în sclavi. 

Îşi pierd imunitatea

Premierul Emil Boc i-a acuzat pe cei aflaţi în fruntea armatelor de sindicalişti că prezintă deformat conţinutul proiectului de Cod al Muncii şi că au interese personale atunci când se opun modificării legislative. Printre altele, noua reglementare îi coboară pe şefii de organizaţii pe o poziţie de egalitate cu orice alt angajat din România: pentru prima oară, liderii vor putea fi concediaţi din firma sau instituţia bugetară unde sunt încadraţi, pe motiv de „necorespundere profesională". Până acum, reprezentanţii sindicaliştilor aveau imunitate pe toată durata mandatului şi încă doi ani după terminarea acestuia.

Rămân fără putere

Miza cea mare este însă alta, nu imunitatea pe postul de unde s-au propulsat. Codul Muncii rămâne doar pretextul pentru care se scot oamenii în stradă. Legile care-i vor afecta cu adevărat, atât pe liderii sindicali, cât şi pe cei ai organizaţiilor patronale, sunt cele care vor ajunge curând pe masa Guvernului. Este vorba de legea patronatelor, a sindicatelor, a conflictelor de muncă şi de cea a contractelor colective. Variantele elaborate de Executiv impun alte reguli pentru recunoaşterea reprezentativităţii acestor organizaţii şi unele confederaţii şi patronate vor fi obligate să fuzioneze pentru a mai rămâne în joc.

De asemenea, Guvernul restrânge rolul patronatelor şi sindicatelor în stabilirea relaţiilor de muncă. De exemplu, Executivul vrea diminuarea importanţei contractelor colective la nivel naţional, care sunt acum obligatorii pentru toţi salariaţii din ţară. Centrul de greutate se va muta pe contractele de la nivel de unitate şi ramură, ceea ce înseamnă implicit reducerea rolului şi puterii liderilor naţionali.
Timp de 21 de ani, România a avut una dintre cele mai inflexibile şi protecţioniste legi a muncii. 

Firmele s-au plâns întotdeauna că pe piaţa muncii nu există suficienţi oameni calificaţi, profesionişti, indiferent la cât a urcat concurenţa pentru un job scos la concurs. În prezent, se derulează mai multe proiecte pe bani europeni prin care companii care nu-şi găseau forţă de lucru calificată specializează tineri în meserii cu deficit. O fac pentru a-şi pregăti viitorii salariaţi, în primul rând. În pofida acestei situaţii, sindicaliştii sunt iritaţi la culme de noul Cod propus de Executiv.

Moţiune

Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament la  8 martie,  iar parlamentarii pot depune amendamente până vineri. PSD şi PNL au anunţat că vor depune o moţiune de cenzură. În cazul în care moţiunea de cenzură este respinsă, Codul Muncii se consideră adoptat.

Liderii se simt vânaţi

Liderii sindicali declară de câteva luni că toate schimbările legislative din domeniu fac parte din strategia prin care Puterea vrea să îngenuncheze sindicatele. Mai întâi, Legea pentru reforma în domeniul sănătăţii i-a rărit în CNAS. Patronatele şi sindicatele au rămas cu câte două locuri, în loc de cinci. Apoi, au fost înlăturaţi din Consiliul Naţional de Formare Profesională, iar liderii sindicali au fost obligaţi să-şi declare averile. Totul a culminat cu verificarea averilor a 15 lideri sindicali, la puţin timp după depunerea declaraţiilor.

Marea Coaliţie anti-Cod

În timpul dezbaterilor pe Codul Muncii, patru dintre cele cinci patronate participante la discuţii s-au deplasat spre sindicate şi au preluat pledoaria acestora împotriva proiectului guvernamental. Mai mult chiar, ele au elaborat împreună proiecte comune, alternativă la cele formulate de Guvern pe legislaţia muncii - Codul Muncii, legea patronatelor, cea a sindicatelor, a conflictelor de muncă şi cea a contractelor colective. Coaliţia s-a extins lunea aceasta, când cele cinci confederaţii sindicale şi cele patru patronate au semnat un protocol cu liderii Uniunii Social Liberale (Crin Antonescu şi Victor Ponta). Cele trei entităţi promit să se suţină reciproc, USL preluând în integralitate proiectele legislative şi să le promoveze în Parlament, spune Cezar Corâci, preşedintele contestat al UGIR 1903.

Astfel, polemica pe Codul Muncii a mai produs o aberaţie a societăţii autohtone: un partid liberal (PNL) a ajuns să lupte alături de sindicate împotriva primei încercări de echilibrare a relaţiei dintre angajator şi salariaţi. În ziua când parlamentarii vor dezbate moţiunea USL împotriva Codului, sindicaliştii îi vor susţine moral din stradă. Dacă legea va ajunge la promulgare, confederaţiile ameninţă cu grevă generală în ziua când preşedintele îşi va pune semnătura pe Cod.