DEZBATERE De ce recidivează violatorii şi de ce îi eliberează justiţia. Reeducarea, misiune imposibilă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Violator în serie, Iulian Fentzel, arestat în Vinerea Mare după ce a agresat sexual o femeie, abia fusese eliberat condiţionat pentru bună purtare. Specialiştii pun sub semnul întrebării eficienţa măsurii de liberare condiţionată, dar şi comisiile care analizează cererile deţinuţilor.

Cazul bărbatului de 56 de ani care a violat o femeie la mai puţin de o lună după ce a fost liberat condiţionat pentru bună purtare a şocat opinia publică, dar nu i-a mirat deloc pe specialiştii psihologi, care arată că unii condamnaţi ar trebui să părăsească închisoarea după o evaluare psihologică foarte strictă. „Eliberările astea sunt făcute cu foarte multă rutină şi prea puţin discernământ. Şi au ca rezultat situaţii şi fapte de o gravitate extraordinară. De regulă, violatorii, ca oameni, involuează, însă ca infractori, evoluează progresiv”, explică specialistul criminolog Dan Antonescu.

Violator în serie, eliberat în serie

Concret, zilele trecute, Poliţia Română informa că în Vinerea Mare a fost reţinut un bărbat care agresase sexual o femeie într-un parc din Buzău. După primele cercetări, anchetatorii au stabilit că autorul se numeşte Iulian Fentzel, are 56 de ani, şi şi-a petrecut mai mult de jumătate din viaţă după gratii. Însă nu mică le-a fost mirarea poliţiştilor când au aflat că, de fapt, Fentzel abia fusese liberat condiţionat din Penitenciarul Brăila după ce un magistrat de la Judecătoria Brăila a admis „propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate“.

„În condiţiile în care legislaţia privind supravegherea, verificarea şi posibilităţile de reinserţie socială a celor liberaţi condiţionat lipsesc cu desăvârşire, a elibera fără pic de discernămînt astfel de indivizi reprezintă pur şi simplu o instigare la a comite alte infracţiuni. Nimeni nu a ţinut cont de faptul că acest om a fost condamnat prima oară pentru viol în 2003, când a primit 12 ani de detenţie. Ba mai mult, el a fost liberat mai devreme, pentru bună purtare, de Judecătoria Moreni. Consecinţele? În scurt timp a violat iar. De această dată şi-a şi tâlhărit victima. A libera condiţionat un violator e ca şi cum ai da drumul unui lup într-o stână de oi”, a arătat Dan Antonescu. 

Scoşi din puşcării pe bandă rulantă 

Potrivit specialistului, persoanele condamnate pentru diverse infracţiuni sunt scoase pe bandă rulantă din puşcării din cauză că acestea sunt supraaglomerate, iar statul nu are suficienţi bani pentru a-i mai ţine închişi. Liberaţi condiţionat, cei care au avut probleme cu legea îşi găsesc cu greu un loc de muncă şi prea puţini beneficiază de sprijinul familiei. S-au trezit în stradă, cu un cazier plin, sunt total debusolaţi, respinşi de cei din jur şi ajung să mai comită o faptă pentru a se întoarce după gratii. 

„Este puţin probabil ca un violator să se reinsereze în societate din cauza societăţii care refuză să îi angajeze. În aceste condiţii, persoanele respective nu au din ce să trăiască, mulţi nu au unde să se mai întoarcă după ani de detenţie şi aşa ajung să comită alte infracţiuni. E un fel de cerc vicios. Pe de altă parte, serviciile de probaţiune sunt slab dezvoltate în România pentru că statul a investit foarte puţin. Prin urmare, o mare culpă o are şi statul”, completează şi Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice.

Fişele psihologice nu sunt luate în seamă

O altă mare problemă o reprezintă inclusiv comisiile de liberări condiţionate, care au început să soluţioneze din ce în ce mai multe dosare şi să îi scoată din puşcării pe infractori, fără ca aceştia să ia în calcul şi evaluările psihologice periodice.

„Orice om are dreptul să fie eliberat. Nicio comisie nu poate să prevină ce va face în viitor o persoană care a fost condamnată şi care a ieşit din închisoare după ce şi-a ispăşit pedeapsa. Trebuie văzut dacă persoanele care comit astfel de infracţiuni sunt în deplinătatea facultăţilor mintale”, a mai spus Iorgulescu.

La rândul său, Laurenţiu Ştefan, directorul Institutului de Psihologie Judiciară, consideră că punctul de plecare pentru liberarea condiţionată ar trebui să fie diagnosticul pus de specialişti la dosar. 

„În anii în care a fost încarcerat,  bărbatul respectiv a beneficiat de nenumărate evaluări, astfel că se cunoştea cu exactitate care este profilul său. Din păcate, aceste fişe psihologice, care au un regim special, sunt confidenţiale şi oricum nu au nicio relevanţă în ceea ce priveşte liberarea din închisoare. Sunt alte elemente care contează mai mult, ceea ce nu este normal. Ar fi necesară o analiză mult mai complexă care să confirme dacă din punct de vedere psihologic un infractor poate fi reinserat în societate”, a declarat psihologul Laurenţiu Ştefan.

Şi psihiatrul Mugur Ciumăgeanu este de părere că cei care apucă să comită o astfel de faptă nu îşi mai revin. „O persoană care comite mai multe violuri are mari şanse să facă acest lucru în continuare. Practic, este ca în cazul sinucigaşilor. Cu cât au existat mai multe tentative de suicid în trecut, şi în viitor vor exista comportamente similare. La fel se întâmplă şi la violatori”, a explicat medicul.

Brăţările, o necesitate 

O soluţie prin care persoanele liberate condiţionat ar putea fi ţinute sub control, pentru a preîntâmpina cazurile de recidivă, ar fi supravegherea strictă a acestora cu ajutorul brăţărilor electronice, pe care statul ar fi trebuit să le achiziţioneze deja. 

„Dacă tot e liberat condiţionat, dă-i brăţară. O viaţă e mult mai scumpă. Brăţările au dublu rol. Pot monitoriza, văd mereu unde este, care a fost traseul lui, indiferent de ora din zi şi din noapte. În al doilea rând, au şi rol descurajant. Persoana respectivă ştie că este monitorizată constant”, a mai spus Dan Antonescu. 

În străinătate, arată specialistul, situaţia este complet diferită. Acolo, persoanele liberate condiţionat au o serie de obligaţii, printre care şi aceea de a anunţa ofiţerul supraveghetor dacă părăseşte localitatea. „Acolo e foarte bine pus la punct. Noi, dacă am avea un astfel de sistem, nu ar trebui să trimitem poliţişti care să patruleze pe la casele oamenilor. Banii ar putea veni din fonduri europene şi, cu timpul, astfel de situaţii s-ar întâmpla tot mai rar”, a conchis Antonescu. 

Victimele violului se recuperează greu 

Dacă reabilitarea în cazul persoanelor care au comis infracţiuni repetate este puţin probabilă, recuperarea este un proces dificil şi pentru victime, în special pentru victimele violurilor. De cele mai multe ori, acestea nu beneficiază de ajutorul unui psiholog, din cauza costurilor ridicate. 

„O femeie traumatizată astfel, de câte ori va fi atinsă de cineva, îi va reveni în minte tragedia prin care a trecut. Nu va putea să facă o delimitare între cele două situaţii”, a explicat specialistul criminolog Dan Antonescu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite