DEZBATERE Cum poţi să ajungi şomer dacă stai pe Messenger. Les Echos: „Este mai bine să vă abţineţi de la orice conversaţie privată la serviciu”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Adevărul
FOTO: Adevărul

CEDO a respins marţi plângerea unui tânăr inginer român, Bogdan Bărbulescu, concediat în august 2007 pentru că a discutat pe Yahoo Messenger la locul de muncă. Angajatorul a descoperit că acesta folosea un serviciu de „chat“ pentru a discuta nu doar cu contactele sale profesionale, ci şi cu un frate sau logodnica.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea unui inginer român, Bogdan Mihai Bărbulescu, care a fost concediat pe motiv că a folosit Messenger-ul la serviciu, în scopuri personale. Bărbulescu a acţionat în instanţă decizia angajatorului SC Secpral Pro Instalaţii SRL în 2007, imediat după ce a fost dat afară de la locul de muncă.

În faţa instanţei, bărbatul a explicat că la cererea angajatorului a creat un cont de Yahoo Messenger în scop profesional pentru a răspunde la cererile clienţilor. Însă în iulie 2007, a fost informat de către angajator că discuţiile sale de pe Messenger au fost monitorizate timp de două săptămâni şi că acestea arată că a folosit internetul în scopuri personale. I-a fost prezentat şi un transcript al comunicaţiilor sale care arată că a schimbat mesaje cu fratele său şi cu logodnica sa, mesaje referitoare la chestiuni de natură personală precum sănătatea şi viaţa lui sexuală. Drept urmare, pe 1 august 2007, angajatorul i-a desfăcut contractul de muncă pentru încălcarea regulamentelor interne ale companiei care interzic folosirea resurselor firmei în scopuri personale.

Plângerea i-a fost respinsă de instanţă

Bărbulescu a acuzat că firma la care a fost angajat i-a încălcat dreptul la corespondenţă prin accesarea comunicaţiilor sale, ceea ce contravine Constituţiei şi Codului Penal. Plângerea sa a fost respinsă de judecători pe motiv că angajatorul a respectat procedura de concediere din Codul Muncii şi că angajatul a fost informat în mod corespunzător în conformitate cu regulamentele firmei. Bărbulescu a făcut apel susţinând că Articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului protejează dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei. Însă nici magistraţii Curţii de Apel nu i-au dat câştig de cauză considerând că monitorizarea comunicaţiilor lui Bărbulescu a fost singura metodă de a stabili dacă a existat o abatere disciplinară.

În urma acestei decizii, Bărbulescu s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Judecătorii de aici s-au pronunţat ieri asupra cazului, stabilind cu şase voturi la unul, că nu s-a încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi că instanţele judecătoreşti din România au luat decizii corecte. În decizia CEDO se precizează că în instanţele româneşti nu a existat nicio menţiune despre conţinutul concret al comunicaţiilor. „Instanţele naţionale au folosit transcripturile comunicaţiilor sale doar în măsura în care acestea dovedeau că a fost utilizat computerul companiei în scopuri personale în timpul orelor de lucru, iar identitatea persoanelor cu care el a comunicat nu a fost dezvăluită“, au arătat judecătorii.

Opinia separată a completului CEDO

Însă, judecătorul Pinto de Albuquerque, singurul care a făcut opinie separată a explicat, în motivarea deciziei sale că nu este de acord cu faptul că angajatorul poate accesa corespondenţa privată a angajatului şi spune că ar fi nevoie de un regulament special pentru monitorizarea folosirii internetului la locul de muncă, având în vedere că acest aspect nu este încă legiferat concret. El mai arată că angajatorul nu a accesat numai contul profesional de Messenger pentru a-i monitoriza conversaţiile, ci şi contul său privat, de pe care vorbea cu prietena sa, unde Bărbulescu a exprimat şi opinii nefavorabile despre locul de muncă. „Când ajung la locul de muncă, angajaţii nu lasă la intrare dreptul la viaţă privată şi protejarea datelor. (...)“, se arată în opinia judecătorului.

„E uşor să stai în faţa calculatorului şi să te faci că munceşti“

„Dacă îţi dau trei lei pentru ca tu să faci un serviciu şi tu nu îţi îndeplineşti sarcinile pentru care eşti plătit, e firesc să fii taxat pentru asta. Există şanse ca la un raport de evaluare să se constate că performanţele angajatului sunt scăzute şi că această scădere a performanţelor are la bază timpul pierdut pe diverse reţele de socializare. Atunci, dacă vorbim de un angajat de care voiai să te dispensezi de mult timp, ai ocazia să-l disponibilizezi. Dacă e un angajat care era performant şi brusc a început să petreacă mult timp pe reţele de socializare, este posibil să aibă anumite probleme personale“, a explicat Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare, situaţia angajatului român care s-a plâns la CEDO că a fost concediat abuziv.

Fondatorul companiei 4Career a mai explicat că ideal ar fi ca angajaţii să nu discute despre problemele lor personale în timpul serviciului, pe diverse canale de comunicare care nu se regăsesc în fişa postului. „Depinde, ce-i drept, şi de gradul de ocupare al unui angajat. Dacă sarcinile de serviciu îi lasă la dispoziţie şi timp pentru stat pe Facebook sau Messenger sau Twitter, înseamnă că gradul de angajare e mic. E uşor să stai în faţa calculatorului şi să te faci că munceşti. Important e ca la final de zi sarcinile să fie îndeplinite“, a comentat Chicioreanu.

Acesta susţine însă că este important să existe şi un psiholog în companie care, în anumite situaţii, să poată sta de vorbă cu un angajat pe care compania nu vrea să-l disponibilizeze. „Trebuie să te uiţi în istoricul angajatului, dacă a avut performanţe şi acum nu mai are, poţi să îi recomanzi să îl vadă un psiholog“, a mai spus specialistul în recrutare.

Cum se interpretează decizia CEDO

La rândul ei, expertul Silvia Tăbuşcă, director al Centrului pentru Drepturile Omului şi profesor la Universitatea Româno-Americană, a explicat pentru „Adevărul“că „faptele prezentate în faţa Curţii arată că reclamantul a fost informat în prealabil cu privire la posibilitatea monitorizării comunicaţiilor sale, cunoscând că utilizarea internetului în timpul orelor de muncă în scop personal constituie o încălcare a regulamentului intern al companiei“.

„Din analiza situaţiei de fapt a rezultat că, în această cauză, nu a existat o încălcare a dreptului la viaţa privată şi la corespondenţă deoarece atât conţinutul real al corespondenţei, cât şi identitatea persoanelor cu care reclamantul a comunicat nu au fost publice.

Sancţiunea a fost aplicată în conformitate cu regulile interne care interziceau utilizarea calculatoarelor firmei de către un angajat în scop personal“, a explicat expertul.

La rândul ei, avocata Diana Olivia Hăteanu, specialist în drepturile omului, susţine că decizia CEDO nu va crea un precedent pentru angajatorii români. „Concluzia acestui caz nu este că angajatorii pot urmări la liber pe oricine. Nu este interzisă monitorizarea, însă aceasta trebuie dublată şi de o politică de informare a angajatului“, a spus avocata. Practic, monitorizarea este legală doar atunci când angajatul semnează un document că a luat la cunoştinţă de urmărirea corespondenţei de pe conturile de muncă sau de pe telefonul de muncă.

Sociologul Mircea Kivu consideră că se creează un precedent social, înainte de toate. „Angajatorilor le place să ştie ce fac angajaţii, e un fenomen. În general, angajatorul are tendinţa să se bage cât mai mult în viaţa privată a salariatului, în ideea de a controla. Un angajat care simte că cineva se uită tot timpul în treaba lui, nu va mai munci cu tragere de inimă“, a spus Kivu.

Cazul românului, discutat în presa internaţională

„Este mai bine să vă abţineţi de la orice conversaţie privată în timpul orelor plătite, în cazul în care regulamentul de ordine interioară stipulează acest lucru“, îşi îndeamnă publicaţia franceză „Les Echos“ cititorii, pe care-i sfătuieşte să fie atenţi ce scriu pe e-mail sau „chat“ la locul de muncă. În unele ţări, inclusiv în Franţa, folosirea internetului este tolerată în majoritatea întreprinderilor, atât timp cât această practică „rămâne rezonabilă“ şi nu afectează productivitatea salariaţilor. În general, angajatorul este autorizat să cunoască datele de pe calculatorul salariatului, cu condiţia să nu fie vorba de informaţii personale - care este necesar să fie marcate în mod clar ca atare prin menţinea „personal“. În ultimii ani, justiţia franceză a pronunţat mai multe hotărâri în sensul hotărârii CEDO. Potrivit BFMTV, în ianuarie 2015, o salariată din Aix-en-Provence a fost concediată pentru că petrecea o oră pe zi, navigând pe internet, în postul de la locul de muncă.

Şi Lilian Edwards, o profesoară specializată în dreptul internetului la Strathclyde University, a declarat pentru BBC că hotărârea este conformă şi cu legislaţia Marii Britanii. „În acest caz, angajatorii îţi spun în mod clar să nu foloseşti internetul pentru nimic altceva în afară de serviciu“, a spus ea, adăugând că acest lucru „nu este popular, dar este întru totul legal“. „Angajatorul pare că a făcut totul ca la carte“, a apreciat ea. Însă Edwards a subliniat că interdicţia generală de a folosi internetul în scopuri personale la serviciu este nerezonabilă, deoarece oamenii au dreptul să le fie respectată viaţa privată inclusiv în timp ce muncesc.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite