Despre ţigani, ciori, jidani, bozgori  ş.a.m.d.

Cât pentru domnul Diaconu, vreau să-i propun următorul experiment: peste 100 de ani în România vor apărea sute de proverbe şi zicale în care funcţia şi numele de politician va însemna ce-i mai rău pe lume. Păstrăm un termen peiorativ sau îl schimbăm?

Bogdan Diaconu, preşedintele Partidului România Unită, a lansat un proiect de lege privind revenirea la denumirea de „ţigan”, în detrimentul variantei „rom”. Ca să fac o scurtă introducere-n viaţa politică a domnului Diaconu, este preşedintele unui partid care are ca siglă chipul (încruntat) al lui Vlad Ţepeş peste o Românie ce include şi Basarabia. Dacă mai punea-n siglă şi un PET de bere îl iubeau toţi românii.

Domnul Diaconu, ca mulţi alţi români, vrea întoarcerea la „ţigan” pentru că „rom” seamănă cu România şi noi românii ţinem foarte mult ca străinii să nu ne ştie după cerşetori, ci după fotbalişti, gimnaste şi Dracula. Suntem foarte preocupaţi ca imaginea noastră peste hotare să fie imaculată. Just, doar că oamenii care cerşesc, oriunde-n lume, sunt rezultatul unor politici făcute de stimabili în funcţii precum cea a domnului Diaconu, aleşi preocupaţi mai mult de etichete şi nume decât de nivel de trai, integrare, şanse egale etc. De ce nu spune alesul Diaconu: „vreau să repar imaginea ţării mele prin legi minunate propuse de mine”? Pentru că-i mai uşor să găseşti un vinovat.

Care-i problema? Diaconu putea să vină cu o altă propunere şi să spună: „hai să încercăm altă strategie privind integrarea romilor/ţiganilor, de data asta fără să-i izolăm, să nu le dăm locuri speciale-n instituţii pentru că pot duce la discriminare pozitivă şi să arătăm că nu vrem să uităm faptul că bunicii lor au fost sclavi. Adică să nu jignim istoria”. Ştiu, sună complicat şi pare mult de muncă de partea ambelor tabere, dar câştigul e net superior dacă îi integrăm, decât dacă-i izolăm. Sau mai rău, dacă-i...

De ce „rom” şi nu „ţigan”? 

Din acelaşi motiv pentru care „afro-american” şi nu „nigger”. Sunt sigur că au existat etnici africani care au spus „nu vrem să ne confundăm cu cerşetorii din SUA”, dar nigger e peiorativ şi jignitor. La fel şi ţigan. Avem deja popularele „ţiganu-i ţigan şi-n ziua de Paşte”. Dacă eşti etnic, te măgulesc astfel de proverbe? Un cap limpede şi plimbat prin lume ştie că-n ziua de Paşte toţi oamenii-şi păstrează etnia. Şi românii-s români.

Dacă mulţi români sunt atât de jigniţi de asocierea rom – România se poate face o listă cu propuneri, dar înainte să reveniţi la numele de ţigan doar pe considerentul că „aşa ştim din bătrâni”: faceţi un joc de imaginaţie şi empatie. E greu, dar foarte util.

D-aia ţiganii sunt (momentan) romi, evreii nu sunt jidani şi ungurii nu sunt bozgori. Pentru că există empatie, răni istorice şi până la urmă ce mai înseamnă o etnie, când mâncam ca-n Italia, ne îmbrăcăm franţuzeşte şi bem ruseşte? 

Cât pentru domnul Diaconu, vreau să-i propun următorul experiment: peste 100 de ani în România vor apărea sute de proverbe şi zicale în care funcţia şi numele de politician va însemna ce-i mai rău pe lume. Păstrăm un termen peiorativ sau îl schimbăm?