Despre români şi maghiari. Adevăruri ce trebuie spuse

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Există o legătură între gestul lui Csibi Barna, care l-a spânzurat pe Avram Iancu şi dascălii care au obligat-o pe Sabina să părăsească sala de curs pentru că purta o bentiţă tricoloră. Sunt funcţionari ai statului numit ROMÂNIA.

Care este rostul instituţiilor care formează ceea ce numim generic stat? Au cumva responsabilităţi vis-a-vis de proprii cetăţeni, indiferent de originea lor etnică sau orientare sexuală? Pentru că în ultimul timp trăiesc cu impresia că în această ţară doar minorităţile de orice fel au probleme ce nesesită sprijinul instituţiilor statului. Şi pentru că găsesc inacceptabil gestul acelor dascăli, care au vehiculat inclusiv intenţia de a o exmatricula pe eleva venită cu o bentiţă tricoloră în ziua de 15 martie (nu ştiu să fie o zi importantă în calendarul statului ROMÂN), şi pentru că nu este, din păcate, un simplu caz excepţional, ci o regulă, mă simt nevoit să spun, pe puncte, câteva lucruri:

1. Transilvania este, istoric, etnic şi cultural, un spaţiu multietnic. Drepturile de orice fel garantate de stat minorităţii maghiare sunt absolut fireşti.

2. Maghiarii din România (sau secuii?) nu vor, aşa cum se vehiculează, autonomia. Nu. Dorinţa lor ar fi să nu aibă niciun fel de legătură cu România.

3. Românii nu sunt nici extremişti, nici xenofobi, pentru că, dacă erau, la câte provocări au existat, spiritele s-ar fi inflamat de mult. Românii vor un singur lucru: ca cetăţenii acestei ţări să aibă o minimă loialitate faţă de stat, indiferent de originea etnică. Aşa se întâmplă peste tot în Europa.

4. De fiecare dată când există situaţii tensionate, de obicei create de etnicii maghiari, ni se spune că „nu are rost să luăm atitudine, trebuie să trecem cu vederea”. Fals. Dimpotrivă.

5. România este stat unitar şi aşa va rămâne.

Suntem toţi cetăţenii aceluiaşi stat. Avem drepturi, avem şi obligaţii. E valabil şi pentru minorităţile naţionale.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite