Despre responsabilitate socială individuală în România

Într-un fel sau altul, fiecare dintre noi ne-am întrebat cât de utili suntem societăţii în care trăim şi de cele mai multe ori am fost tentaţi să contabilizăm neputinţele şi nerealizările în conturile politicienilor.

Societatea evoluează în fiecare zi, astfel ne emancipam preluând mentalităţi şi practici din rândul societăţilor mai performante şi know-how din mediul corporatist.

Parcursul firesc de schimbare a mentalităţilor şi a dezvoltărilor conduce la evoluţii ce presupun responsabilităţi sociale şi grijă pentru mediu. Cetăţenii statelor mai dezvoltate ale Uniunii Europene sunt foarte atenţi la problemele de mediu şi, astfel, iau atitudine. Implicarea socială, conştientizarea şi rezolvarea problemelor de mediu reprezintă nevoi ale societăţii.

Analizând diferenţele de opinii ale realităţii româneşti, în care se critică Uniunea Europeană şi în care instituţiile UE critică prestaţia Guvernului, reiese că ne abatem atenţia de la rezolvarea problemelor importante. Din acest motiv, vă propun să ne detaşăm şi să ne implicăm social în protejarea mediului şi astfel să influenţăm agenda  publică cu lucrurile care contează cu adevărat. Printre cele mai „răsunătoare“ dezbateri în societatea românească a ultimilor ani au fost generate de păreri pro şi contra în ceea ce priveşte debutul activităţii de exploatare de la Roşia Montană sau a gazelor de şist.

Pentru a obţine informaţii cu privire la impactul asupra mediului, generate de posibilele exploatări, au fost organizate mai multe campanii de conştientizare. Putem analiza dacă „respectivele informări“ au fost echidistante şi obiective.

Principiul dezvoltării durabile ar trebui să stea la baza tuturor deciziilor de iniţiere a unor noi activităţi ce presupun o presiune/degradare a condiţiilor de mediu. Dezvoltarea durabilă presupune ca acţiunile noastre din prezent să nu afecteze grav condiţiile de mediu, astfel încât şi generaţiile viitoare să beneficieze de acelaşi condiţii şi să se evite pe cât posibil practica „după noi potopul“.

Factorul antropic influenţează oricum specia şi habitatul, totul este că rezultatul acţiunii omului să fie „în câştig“ (nu doar din punct de vedere pecuniar) faţă de modul în care se modifica ecosistemul.

Această evaluare/diagnoză poate fi obţinută doar prin intermediul studiilor de specialitate, realizate cu scopul evaluării impactului şi efectelor activităţii propuse asupra condiţiilor de mediu vizate.

Atâta vreme cât efectele nu sunt ireversibile şi activitatea antropică presupune o dezvoltare socio-economică cu grijă pentru mediu, aceasta este binevenită şi concură la o dezvoltare sustenabilă a României.