Acum aproape o sută de ani la fel s-a întîmplat şi cu altă invenţie diavolicească. Nimeni nu mai pomenise o cutie în care oameni mici se mişcă, vorbesc, cîntă. Curat lucru diavolului. Ptiu, drace! Fugi maică cu sărăcia asta de aici! Între timp lumea s-a învăţat şi cu asta, ba chiar îşi pierde o parte însemnată a vieţii în faţa sa. Se numeşte televizor şi sînt pline casele oamenilor de ele.

 Pasul de la frică la exploatarea fricii este din păcate al naibii de simplă.

 Să luăm, bunăoară, exemplul vaccinurior. Sînt mulţi dintre aceia care îşi pun în pericol propria viaţă sau, şi mai grav, viaţa copiilor lor, considerînd vaccinurile nişte invenţii spurcate, ustensile otrăvite de-ale diavolului, capitaliştilor, masonilor sau şerpilienilor prin care se încearcă controlul sau chiar omorîrea oamenilor nevinovaţi.

 Acelaşi lucru cu cardurile de credit, cu paşapoartele biometrice, cu antenele de telefonie mobilă, cu organismele modificate genetic. Exemplele sînt multe. E vorba despre o ecuaţie medievalo-goebbelsiană simplă, dar eficientă: oameni naivi plus manipulare = tensiune socială, uneori chiar revoltă. În orice caz, împotrivire la adresa unor tehnologii.

 Zilele acestea din păcate vedem un nou domeniu de aplicare a acestei metode de manipulare. E vorba despre resursele subsolului.

 Aceeaşi combinaţie de oameni naivi, speriaţi de tehnologie, îndărătnici la modernitate, săraci şi uşor de manipulat cu mijloace grosiere, dar eficiente. Aceleaşi metode de manual, bine rodate în alte vremuri,. Folosirea unor cuvinte sperietoare, cum ar fi “cianură” sau “fracturare”. Exploatarea unor temeri bazale: de moarte, de cutremur, de pierdere a casei, de pierdere a rezervelor de apă – îşi mai aminteşte cineva de zvonul cu otrăvirea rezervoarelor de apă de la Revoluţia din 1989?

 Asta în condiţiile în care proiectul gazelor de şist din Vaslui ar ajuta atît la nivel local, cît şi general.

 Local, prin crearea de locuri de muncă şi prin creşterea nivelului de trai al celor care locuiesc într-unul din polii de sărăcie şi subdezvoltare persistentă a României. Judeţul Vaslui plăteşte la bugetul consolidat de stat 277 milioane de lei şi primeşte înapoi dublu: 525 de milioane de lei.

 General, prin reducerea dependenţei României de resursele energetice străine, venite adeseori din zone ale globului unde echivalenţa hidrocarburi egal instrument de constrîngere geostrategică este de domeniul evidenţei.

 Felul în care locuitorii din celebrul deja de pe acum sat vasluian au fost luaţi în vizor şi prelucraţi ideologic încă din vară, cu mult timp înainte de începerea proiectului, fiind adunaţi şi prezentîndu-li-se la Căminul Cultural un film cu mesaje alarmiste, dezastruoase, despre extracţia gazelor de şist prin metoda fracţionării, arată că avem de-a face cu un plan bine pregătit, din timp de combatere a proiectului.

 Deja nu mai este “doar“ un protest sincer, din partea unor localnici îngrijoraţi, ci un atac bine organizat de către o echipă cu scop bine definit, cu subiect şi predicat, atac ţintit asupra unui proiect de dezvoltare al României.

 Păcat.

 Păcat că pe de o parte ne dorim o ţară mai prosperă, cu locuitori mai prosperi, însă pe de altă parte percutăm în mod naiv la manipulări străine intereselor ţării şi împiedicăm proiecte economice prin care ne putem consolida economic şi geopolitic.

 Păcat că avem instituţii media care propagă şi întăresc mesajul catastrofic şi care acţionează în contra interesului naţional.

 Păcat că dăm cu piciorul unei şanse de dezvoltare. Pe de o parte ne lamentăm că nu se face nimic. Pe de altă parte sabotăm în mod sistematic orice încercare.

 Spre încheiere, vă propun şi eu nişte mesaje referitoare la situaţii şi acţiuni cotidiene, ca să ne dăm seama ce viaţă nemernică ducem în fiecare zi, în fiecare secundă. Ce păcătoşi sîntem. Ce criminali. Cum sfîşiem noi corola de minuni a lumii fără pic de jenă, ca nişte moderni iresponsabili.

  “Milioane şi milioane de oameni iresponsabili îşi bat joc de frumuseţea naturală a acestei ţări, distrugînd totul în cale şi acoperind pămîntul cu o substanţă toxică, otrăvitoare”. E vorba despre fiecare din noi ori de cîte ori mergem pe trotuarele de asfalt. Ar trebui să ne întoarcem la mersul prin glod, prin mizerie şi noroi, ca să nu ne mai batem joc de natură.

 “Milioane şi milioane de oameni iresponsabili folosesc substanţe cu potenţial letal pentru a-şi satisface nevoile egoiste”. E vorba de fiecare din noi, de fiecare dată cînd mergem cu maşina, fie personală, fie cu autobuzul. Asta pentru că folosim benzină. Fiecare zbor cu avionul consumă tone de benzină. Fiecare ambulanţă care salvează oamenii de la moarte consumă benzină.

 O substanţă foarte periculoasă, care ştim cu toţii că ia foc, explodează, distruge totul în jur. Nu-i frumos. Ar trebui să renunţăm la asemenea comportamente reprobabile şi să ne întoarcem la frumuseţea naturală a mersului pe jos sau, în cel mai rău caz, cu calul.

 Dar mai ales şi mai ales, vă propun să vă gîndiţi la cea mai mare crimă ecologică la care participăm cu toţii, şi cei de la ţară, şi cei de la oraş, în fiecare zi, aproape în fiecare ceas.

 “Milioane şi milioane de români iresponsabili distrug în fiecare zi pe suprafeţe imense echilibrul ecologic şi milioane de micro-ecosisteme preţioase, sfîşiind şi fracturînd scoarţa pămîntului.”

 E vorba despre iresponsabila activitate a aratului şi semănatului. Sau a datului cu sapa ori cu coasa. Ori de cîte ori plantăm ori cultivăm ceva, distrugem ecosisteme şi intervenim traumatizant asupra microechilibrului ecologic local. De fiecare dată cînd ţăranii ară cîmpul, ei strivesc corola de minuni a lumii. Dacă ar fi să ne luăm după manipularea de tip terorism ecologic, ar trebui să murim de foame pentru că nu-i frumos să distrugi natura. De zece mii de ani tot sfîşiem natura pentru a mînca.

 Nu ştiu cum de ne mai rabdă natura asta, la cît de nemernici sîntem, că îndrăznim să vrem să mîncăm în fiecare zi. Ar trebui să nu mai arăm nimic, să nu mai semănăm nimic. Să lăsăm tot pîrloagă şi să ne apucăm să importăm de la ruşi tot, şi mîncarea şi gazele naturale, că la ei nu se aplică regulile protestului ecologic.