Desant naţional contra fraudei electorale

Pentru prima oară după 1990, procurorii au declanşat ample investigaţii  în urma unui proces electoral în care sunt vizate atât personaje de la nivel înalt, cât şi simpli alegători „de profesie“.

Referendumul din 29 iulie s-a soldat cu o  gravă criză politică şi cu patru importante dosare penale. Trei dintre acestea se află la Parchetul Înaltei Curţi, iar al patrulea, la DNA. Este pentru prima oară când autorităţile derulează anchete de anvergură privind fraudele electorale. În aceste dosare, sunt anchetate atât persoane de la nivel înalt, fiind puşi sub învinuire miniştri şi secretari de stat, cât şi personaje mărunte, precum lideri ai unor filiale locale de partid sau alegători „de profesie".

Dosarul 1: Curtea Constituţională, acuzată de fals

Primul dosar, deschis de Parchetul General la 8 august, în urma unei plângeri penale depuse de către o persoană fizică, încearcă să elucideze cine se face vinovat de manipularea adresei trimise de Curtea Constituţională către Guvern. Curtea Constituţională solicitase Guvernului României, printr-o adresă trimisă la 3 august, ca până la 31 august să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul. „Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012", preciza Curtea Constituţională într-un comunicat de presă.

Solicitarea CCR a fost, practic, pretextul pentru premierul Victor Ponta să dispună efectuarea unui aşa-zis minirecensământ. Potrivit anchetatorilor, prin această acţiune se urmărea diminuarea numărului de alegători, prin scoaterea de pe liste a persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, cei 8,4 milioane de români prezenţi la referendumul de pe 29 iulie ar fi fost suficienţi pentru validarea referendumului.

Pe 6 august, CCR a precizat că a cerut listele electorale permanente actualizate, şi în niciun caz actualizarea listelor printr-un minirecensământ. În aceaşi zi,Curtea Constituţională a trimis o precizare către Guvern prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Pe 7 august, Monitorul Oficial a publicat o erată CCR. Paragraful lipsă spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot.

Dosarul 2: Dezinformarea Curţii Constituţionale

Cel mai important dintre dosarele penale, deschis la 2 august, vizează „corespondenţa" dintre Ministerul de Interne şi Curtea Constituţională în legătură cu numărul real de alegători de pe listele referendumului. Parchetul General a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, care a demisionat în 6 august, alături de ministrul de Interne, Ioan Rus. Săptămâna trecută, împotriva şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu şi împotriva chestorului Ioan Căbulea a fost declanşată începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.

Potrivit surselor judiciare, după ce Constantin Manoloiu l-a anunţat pe Ioan Rus că nu mai recunoaşte numărul persoanelor de pe listele electorale, această informare a fost transmisă, oficial, mai departe la Curtea Constituţională. Informarea nu a  fost semnată de ministrul Ioan Rus, în schimb, pe document apare semnătura chestorului Ioan Căbulea, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul ministerului.

În conţinutul adresei se precizează că „MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autorităţile publice locale".

„În data de 2 august 2012, învinuitul Căbulea Ioan a semnat adresa oficială nr. 74619/VPD către Curtea Constituţională a României, prin care a transmis înscrisul anterior menţionat, ce a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie", se arată în comunicatul procurorilor.

În cadrul cercetărilor din acest dosar, procurorii au ridicat de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în format electronic şi pe suport optic, datele de identificare ale cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate. Totodată, în dosar, a fost audiat în calitate de martor fostul ministru al Internelor, Ioan Rus.

Dosarul 3: Plângeri de fraudă electorală comasate

Un alt dosar penal a fost format la Parchetul General ca urmare a comasării a peste 250 de plângeri penale, din toată ţara, privind fraudarea referendumului, prin voturi false. Cei care au formulat aceste plângeri sunt persoane fizice, filiale locale ale unor partide politice, dar şi organizaţii neguvernamentale. În cadrul cercetărilor, procurorii au audiat sute de persoane.

Plângerile din acest dosar, care reclamau fapte de competenţa procurorilor anticorupţie, precum traficul de influenţă şi mita electorală pentru votul multiplu, au fost declinate de către Parchetul General în favoarea DNA, constituindu-se într-un nou dosar penal.

Dosarul 4: Corupţia electorală şi votul multiplu

Ultimul dosar penal se află pe masa procurorilor anticorupţie. „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări cu privire la fapte ce sunt în competenţa acestei instituţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului din data de 29 iulie 2012", se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Anchetatorii vizează, în special, „turismul electoral", care a favorizat votul multiplu. Procurorii au început să verifice, în primul rând, localităţile în care prezenţa la vot a depăşit cu mult 100 de procente. Astfel, anchetatorii au descins în zeci de localităţi din 15 judeţe, unde au audiat atât membri ai consiliilor electorale, cât şi simpli votanţi.

- Mureş. Au fost identificate 54 de persoane care au votat multiplu.
- Gorj. Zeci de persoane din localităţile Dragoteşti şi Polovragi au fost audiate de anchetatori. Alte localităţi vizate de anchetatori sunt Turburea şi Scoarţa.
- Olt. DNA face cercetări în peste 20 de localităţi, printre care Piatra-Olt, Vitomireşti, Bărăşti şi Sâmbureşti.
- Iaşi. Au fost identificate două persoane care au votat de opt, respectiv, şapte ori, la aceleaşi secţii de votare. Alte trei persoane au votat de câte patru ori.