Astfel, sunt exacte şi utile cuvinte şi expresii precum: science-fiction, western, dandy, kilt, bestseller, site, blog, spleen, yoga, labour of love, by proxy, lohn, Bildungsroman, Weltanschauung, autodafé, déjà-vu, bain-marie, tête-à-tête, pour la bonne bouche, crème de la crème, cri du coeur, corso, lasagna, tiramisù, al dente, a giorno, graffiti, paparazzo, hacienda, junta, azulejos, colhoz, gulag, perestroika.

Indiferenţi la rigorile gramaticale, unii vorbitori preiau termeni din limba engleză forţându-le, uneori, grafia prin recursul la flexiunea românească, în ciuda existenţei termenilor echivalenţi. Substantivul skill înlocuieşte tot mai des cuvântul abilitate. Pe un site de comunicare un psiholog analizează situaţia celor cărora le lipsesc «skill-urile» sociale, iar titlul unui articol publicat pe un site de angajări este: „Ce skill-uri tehnice caută angajatorii în 2021”. „Care e vibe-ul oraşului?” îşi întreabă o jurnalistă interlocutorul în cadrul unui interviu. Cineva scrie pe un site de călătorii: „Atena are vibe-ul ei şi merită vizitată măcar pentru partea istorică”. Probabil că substantivul atmosferă le pare acestor vorbitori desuet sau neconvingător. Coperta a IV-a nu mai este o definiţie adecvată, după cum reiese din mărturisirea unui autor care scrie într-o publicaţie că a fost invitat să scrie „un blurb.” În alt context o tânără menţionează în Facebook „scenele adunate mental sau chiar pozate de colege de forumuri, prin spitale judeţene or whatever[...]”. Într-un dialog desfăşurat tot în Facebook, evitând să afirme că are sentimente contradictorii cu privire la un anumit eveniment, altcineva menţionează: „Am ceva mixed feelings pe tema interzicerii evenimentului”.  Un scurt text curprinde următoarea afirmaţie: „Mai aflaţi şi de ce proteinele sunt cel mai fun lucru din lume[...].” Adjectivul informal fun este, de altfel, unul dintre adjectivele cel mai des utilizate de vorbitorii romglezei.  Pe pagina de internet a unei publicaţii culturale un critic literar descrie „personaje excelent individualizate, care trimit nu doar la cuteness-ul speciilor reprezentate[...]”. Substantive precum drăgălăşenia sau gingăşia personajelor îi par, probabil, insuficient de expresive.

Referindu-se la subiectul pe care îl tratează articolul menţionat, un comentator pe un forum transmite următorul mesaj entuziast: „Am înţeles tot ce aveam nevoie să ştiu despre acest topic dintr-un singur articol bine structurat.” O autoare mărturiseşte într-un interviu: „Aveam aşa o panică de background”, iar în Facebook un psiholog se declară „bucuros că a apărut de curând frameworkul de evaluare pentru testele PIAAC.” O publicaţie financiară: „magazinul de fashion face greşeli comune – postează doar fotografii, timing-ul ales nu este cel mai bun[...]”. „Despre timing şi momentum” este titlul unui articol publicat pe un blog cu sfaturi, îndemnuri, invitaţii şi reflecţii, cele mai multe exprimate în pseudoromână. Momentul ales/momentele alese par o soluţie mai rezonabilă decât xenismul inutil folosit. Cât despre momentum, folosirea substantivului elan sau a sinonimului avânt i-ar fi fost utilă unui necunoscător al englezei. „În primul rând, e o chestie în care eu nu cred, este o chestie care nu consider că duce la upgrade-ul societăţii şi la a fi mai bun”, mărturiseşte un artist, preferând termenul preluat din engleză în detrimentul substantivelor dezvoltare, respectiv progres.         

O agenţie de ştiri informează: „Preşedintele rus Vladimir Putin a dezvăluit joi că zeci de persoane din anturajul său sunt bolnave de covid-19, un cluster la Kremlin care l-a obligat să se izoleze[...].” În viziunea jurnalistului cluster probabil are o alură mai şarmantă decât cea a banalului grup.

Este interesantă situaţia substantivului headquarters. Deşi are formă invariabilă la singular şi plural, el este perceput de unii vorbitori ai romglezei drept un plural, astfel încât concep fraze precum: „ [...] pe lângă Headquarter-ul grupului Ronal, se găseşte şi propriul centru de cercetare şi dezvoltare”; „Adică am ajuns exact la headquarter-ul Google din San Francisco, California”; „Core-ul echipei de programatori rămâne la Bucureşti, headquarter-ul nostru este în continuare la Londra [...]”; „Căutăm 2 Coordonatori Şantier pentru headquarter-ul din Bucureşti.” Eroarea trădează ignoranţa vorbitorului atât în ce priveşte limba engleză pe care sugerează că o stăpâneşte, cât şi în ce priveşte limba română pe care arată că o dispreţuieşte.

Recursul la flexiunea românească produce exemple şi mai ridicole, cum ar fi: „la unele proiecte ne parteneriem cu instituţii culturale publice”; „Nu am scrollat atât de mult, nu mi-am imaginat că articolul e atât de jos”; „Nu vreau spamez cu invitaţii”; „[...] pentru a putea scrie despre un anumit roman contemporan trebuie -l spoileresc un pic.”

Lista acestor malformaţii merită să se încheie cu un xenism insolit. Eww! este unica replică a unui comentator de Facebook care demonstrează că preluarea nechibzuită a termenilor din engleză a ajuns să includă interjecţii informale, ca şi cum româna nu ar fi suficient de plastică pentru a exprima disconfortul.