Depresia, bomba cu ceas din medicină. Sociolog: „Dacă un inginer greşeşte, se strică o maşină. Dacă un medic greşeşte, moare o persoană”

Studenţii la medicină sunt mai anxioşi decât alte categorii de studenţi. FOTO Eduard Enea

Studenţii la medicină şi medicii tineri sunt tot mai expuşi anxietăţii, depresiei şi chiar suicidului. Concluzia se desprinde din cel mai recent raport care evidenţiază şi faptul că personalului medical îi vine greu să ceară ajutorul psihologului atunci când acesta devine necesar. În schimb, unii preferă drogurile sau alcoolul, subliniază documentul.

Responsabilitatea pe care o au faţă de pacient, orele extrem de multe petrecute în spital, lipsa somului, lipsa prietenilor, condiţiile din spitale, dar mai ales lipsa de respect din partea coordonatorilor sunt câteva dintre motivele care îi împing pe studenţii la medicină şi pe medicii tineri spre stări anxioase, depresie şi chiar suicid. 

Aşa arată cea mai recentă cercetare publicată în Jurnalul Asociaţiei Medicale din Statele Unite ale Americii (JAMA), potrivit căreia unul din zece medici aflaţi la început de carieră a încercat să îşi ia zilele din cauza depresiei, care a atins cote alarmante în special în ultimii ani, subliniază studiul realizat pe 130.000 de oameni din 47 de ţări. 

Rezultatele nu i-au surprins însă pe specialiştii români, care consideră că şi studenţii şi medicii tineri de la noi sunt mai anxioşi din cauza grijilor pe care şi le fac. În plus, aceştia tind să îşi înece amarul inclusiv în alcool şi chiar să consume droguri pentru a se detensiona, spune profesorul Cătălina Tudose, şef de clinică la Spitalul de Psihiatrie Obregia din Capitală. 

Consumă alcool şi droguri în sesiune

„Societatea noastră traversează şi o criză morală şi această criză economică, şcoala nu mai este cum era, studenţii cu care lucrăm, cei de la medicină sunt nişte persoane a căror vulnerabilitate o sesizăm. Un studiu care s-a terminat cu o lucrare de diplomă a unui coleg, realizat pe populaţia de studenţi din anul şase de la medicină, comparativ cu studenţii altor facultăţi mai puţin stresante a relevat că aproximativ 30% dintre viitorii medici au consumat, uneori destul de mult, concentrat în jurul sesiunilor, substanţe – alcool, medicamente şi chiar droguri. Spune destul de mult despre anxietatea pe care o au”, a explicat medicul român. 

De altfel, analiza publicată în JAMA arată că depresia este mai prezentă în rândul personalului medical decât în cazul altor profesii, chiar dacă vorbim de magistraţi, profesori sau şefi de companii. În cazul tinerilor medici riscul de a dezvolta depresie este prezent încă din momentul în care aceştia erau studenţi la medicină, evidenţiază studiul. 

Sociolog: „Spitalul nu e un birou în care să râzi cu colegii”

Dacă 27% din populaţia aflată sub investigaţie a avut simptome ale depresiei, doar 15% a încercat să caute ajutor specializat, fie de la un psiholog, fie de la un psihiatru. În schimb, 11% au avut gânduri suicidale în timp ce studiau medicina. Totodată, studiul arată că 29% din medicii rezidenţi suferă de depresie. 

Alte motive pentru care aceştia sunt împinşi spre această boală pe care aleg să nu o trateze în principal din cauza lipsei timpului şi de frica de a nu fi stigmatizaţi sunt competiţia continuă din interiorul breslei şi, în cazul medicilor români, lipsa banilor.

„Meseria de medic este una dintre cele mai stresante meserii. În general, un medic vede cum îi mor pacienţii. Dacă un inginer greşeşte, se strică o maşină. Dacă un medic greşeşte, moare o persoană. E normal să fie una dintre cele mai apăsătoare meserii. Tocmai din acest motiv, medicii de afară sunt foarte bine plătiţi, mult mai bine plătiţi decât profesorii sau alte categorii profesionale. România e singura ţară bolnavă care nu face aşa”, a explicat sociologul Mircea Kivu. 

Spre exemplu, cercetarea mai scoate la iveală că mulţi dintre cei incluşi în studiu preferau să se retragă din viaţa socială pe motiv că aveau de învăţat, studentele fiind mai expuse riscului de a dezvolta depresie decât studenţii.

Stresul la locul de muncă, boală profesională

De departe, cei mai puţin afectaţi sunt studenţii ai căror părinţi lucrează în domeniul medical, aceştia beneficiind de experienţa părinţilor. Un top al celor mai expuse profesii la stres îi plasează pe specialiştii din domeniu sănătăţii pe primul loc, tocmai pentru că programul de lucru este imprevizibil, fiind în permanenţă nevoiţi să rezolve situaţii limită în care viaţa bolnavilor e în mâna lor.

Dacă în alte ţări stresul la locul de muncă e recunoscut ca şi boală profesională, în România nu s-au făcut paşi într-o astfel de direcţie. Asta deşi cei din sistem recunosc că angajaţii români, în special cei din domeniul sănătăţii, sunt supraîncărcaţi şi ajung să lucreze cu mult peste normativele europene. 

„Stresul este o boală care a început să toace din greu angajaţii, cu implicaţii compexe şi consecinţe grave. Sunt state care au activităţi în zona asta, au gândit modele de destresare ale angajaţilor. Şi în România stresul trebuie recunoscut ca boală profesională”, a explicat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.