Depopularea României, un „succes“ guvernamental

FOTO Adevărul

Dacă după intrarea în Uniunea Europeană românii se stabileau în străinătate pentru a avea locuri de muncă mai bine plătite, cei care au început să plece de anul trecutau o altă motivaţie pentru care aleg calea străinătăţii: instabilitatea clasei politice şi nesiguranţa zilei de mâine.

De la an la an suntem tot mai puţini. Confirmarea vine chiar de la Institutul Naţional de Statistică, potrivit căruia 40% din declinul demografic înregistrat de ţara noastră ale legătură directă cu migraţia. Numai anul trecut au plecat din ţară 220.000 de români. Mai grav e faptul că aproape jumătate din cei care au emigrat sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 - 34 de ani. Iar aceştia nu mai pleacă neapărat pentru a câştiga mai mulţi bani ca în anii precedenţi, ci de frică. Mai exact, instabilitatea politică şi cea economică au fost anul trecut factorii care i-au determinat pe români să aleagă calea străinătăţii, spun studiile. 

„În clipa de faţă, cu cifre diferite, avem o confirmare certă că tineretul este foarte nemulţumit. De ce pleacă? Sigur, e o motivaţie economică, motivaţie care va trena multă vreme pentru că e vorba de venitul relativ. Pentru o lungă perioadă de timp, poate 10 ani sau mai mult, România va fi în continuare una dintre ţările cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria. A doua componentă a motivaţiei migraţiei este calitatea instituţiilor din România şi modul în care tineretul percepe corupţia, justiţia. Acest capitol contează foarte mult”, a declarat, pentru „Adevărul”, sociologul Dumitru Sandu. 

Cum au contribuit protestele din ultimii doi ani

Instabilitatea politică din ultimii ani a făcut ca românii să caute soluţii alternative. „Această demotivare se vede la cei care au participat la mitingul din 10 august. În momentul de faţă, să mai invoci teoria conspiraţiei şi să spui că oamenii care au ieşit în stradă pe 10 august 2018 şi în perioada ianuarie-februarie 2017 au fost manipulaţi, e o declaraţie politică fără valoare. E nevoie ca de aer ca, pe lângă mass media, comunităţile profesionale din domeniul ştiinţelor sociale să abordeze această temă de discuţie: migraţia. Este o problemă gravă a ţării, mai ales că cifrele referitoare la migraţie din anii anteriori anului 2017 sunt mai mici. Avem clar de-a face cu o tendinţă de creştere a plecărilor în străinătate”, a completat specialistul. 

Concret, în 2017 au părăsit ţara 31.423 de tineri cu vârste cuprinse între 20 - 24 de ani, 37.457 de persoane cu vârste cuprinse între 25 - 29 de ani şi 26.027 de tineri cu vârste cuprinse între 30-34 de ani. Condiţiile nesatisfăcătoare din România sunt un motiv pentru plecările masive în rândul tinerilor, deşi tendinţe de a pleca există şi în rândul celor trecuţi de 50 de ani, se mai arată în statisticile INS. 

Incertitudinea din ultimii ani pune multă presiune pe români, susţine şi economistul Bogdan Gălvan. 

„Avem un sistem axfisiat, unde deciziile politice joacă încă un rol major. Controlul politic al resurselor este intens iar capitalul se acumulează în continuare prin conexiuni politice. În concluzie, vorbim de un spaţiu politizat agresiv, ce nu oferă oamenilor o siguranţă în ceea ce priveşte viitorul. Şi nu vorbim aici doar de antreprenori, ci şi de oameni simpli care se lovesc în viaţa de zi cu zi de aceste instituţii care au încetat să funcţioneze. Explicaţia convenţională este că oamenii pleacă după salarii mai mari şi din cauza situaţiei politice ce nu le permite să privească viitorul cu optimism. Explicaţia este corectă. Problema este că la fel de liber ar trebui să circule şi capitalul, iar dacă condiţiile ar fi permisive capitalul ar veni aici. Forţa de muncă calificată migrează către societăţile bogate iar capitalul spre zonele sărace. Întrebarea este de ce nu se întâmplă acest lucru? Iar răspunsul este unul simplu: contextul politic nu a permis acumularea de capital. Un fapt ce ar fi frânat migraţia forţei de muncă”, a declarat economistul pentru „Adevărul”. 

La rândul său, sociologul Mircea Kivu arată că românii au ajuns să părăsească ţara în reţele. „Se formează reţele, nu se mai duc în necunoscut, se duc la cei care sunt deja plecaţi. Simt că lucrurile s-au înrăutăţit în ţară în loc să se îmbunătăţească dar la fenomenul migraţiei contribuie şi efectul celor care au plecat deja, un efect de transmitere, de difuziune a dorinţei de emigrare”, susţine specialistul. 

„Aproximativ 40% din declinul demografic din 2017 este legat de migrarea din ţară. Dacă lăsăm la o parte aspectul legat de consecinţele migraţiei, poate că cel mai important este faptul că din totalul de 220.000 de români plecaţi, 49% sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani. Dumitru Sandu  sociolog 

Lipsa de reacţie a politicienilor

Grav, subliniază specialiştii, e că deşi sunt conştienţi de faptul că fenomenul migraţiei este tot mai accentuat, politicienii nu fac absolut nimic pentru a-l stopa. Pentru asta este nevoie de acceptare, dialog şi, nu în ultimul rând, de voinţă politică. 

„Suntem stresaţi, nereprezentaţi, jigniţi permanent. Este cât se poate de logic să ai tineri care îşi doresc să fugă din ţară şi spor demografic negativ. Pentru aceste lucruri, clasa politică ar trebui sa răspundă. Să nu ne mai ascundem în spatele teoriilor economice şi să recunoaştem incapacitatea elitelor actuale de a face România respirabilă şi acceptabilă pentru proprii ei cetăţeni. Lipsa de oportunităţi, lipsa unei perspective, crizele politice permanente şi nejustificate, toate la un loc fac din România un loc în care e stresant să trăieşti. Şi dacă ai ocazia, pleci imediat în altă parte. La urma urmei, România face 100 de ani şi e condusă de un guvern de semianalfabeţi, în frunte cu o doamnă care nu are nicio calificare”, a conchis Dan Ionescu, analist politic. 

14,5 milioane de locuitori în anul 2050 

România ar putea ajunge la o populaţie de 14,5 milioane de locuitori în anul 2050, potrivit unor estimări făcute de Organizaţia Naţiunilor Unite. Astfel, spun experţii, declinul demografic se va adânci de la un an la altul. Statisticile INS notează că la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,498 de milioane de persoane, în scădere cu cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2017. Totodată, populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 9,980 milioane persoane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Şi procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit comparativ cu ianuarie 2017, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,4 (la 1 ianuarie 2017) la 116,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).