Delta şi Omicron subjugă România. Experţii spun că în noul val de infectări acţionează două tulpini ale virusului

Delta şi Omicron sunt responsabile de actualele infecţii Foto: Arhivă

O ieşeancă de 75 de ani, nevaccinată, pare să fie prima victimă a variantei Omicron. Specialiştii avertizează că pandemia este departe de a se fi terminat şi că ce e mai periculos abia acum începe, deoarece în acest moment în România sunt două valuri de COVID: Delta şi Omicron.

Varianta Omicron a SARS-CoV-2 este suspectată că a făcut deja prima victimă, o septuagenară din Iaşi, nevaccinată, însă cu multe boli asociate: diabet zaharat, obezitate, atac vascular cerebral cu hemipareză în remisie şi atrofie cerebrală. 

Anunţul că în acest caz există o „suspiciune înaltă” că femeia a fost ucisă de Omicron a fost făcut de managerul Spitalului de Boli infecţioase din Iaşi, dr. Florin Roşu: „Nu avem încă confirmarea prin secvenţiere; în cadrul laboratorului nostru de biologie moleculară care este centru de screening pentru zona Moldova s-a ridicat suspiciunea înaltă de infecţie cu tulpina Omicron prin identificarea mutaţiilor specifice acesteia“. 

Anunţul a venit ieri, când pentru a doua zi consecutiv s-au înregistrat peste 16.000 de cazuri noi de COVID-19 în 24 de ore şi 56 de decese. În Bucureşti, incidenţa cazurilor este de 10 ori mai mare decât la începutul lunii, ajungând la 6,69 la mia de locuitori, faţă de 6,15 cu o zi înainte şi 5,64 luni. 

Popovici: „Este imposibil să nu apară şi decese“ 

„Nu există boală infecţioasă fără mortalitate. Nici varicela, care este febră eruptivă cu evoluţia cea mai benignă dintre febrele eruptive la copii, nu este lipsită de mortalitate. Iată că nici infecţia cu varianta Omicron nu înseamnă absenţa riscului de mortalitate şi fie că acest caz se va confirma sau nu, nu există boală infecţioasă fără mortalitate”, a explicat prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. 

Acesta a adăugat că numărul foarte mare de infecţii care prinde toate segmentele de vârstă nu se poate să nu se soldeze cu decese: „Cel puţin la pacienţii care au comorbidităţi, deci factori de risc pentru mortalitate mai crescuţi. Este imposibil ca în faţa unui asemenea val epidemic care se înregistrează şi în Israel şi în Europa de Vest şi în America de Nord să nu apară şi decese generate de această variantă, chiar dacă, deocamdată, la persoane cu patologii asociate”. 

Dr. Mahler: „Ştim că e posibilă o evoluţie severă în cazul Omicron“ 

Cât priveşte varianta Delta, aceasta cunoaşte o redinamizare din cauza contextului. „Însă ea nu mai poate deveni dominantă pentru că are o transmisibilitate mai scăzută. În toate valurile anterioare, varinatele cu transmisibilitatea cea mai mare au devenit dominante, cum şi Omicron a devenit dominantă în toate zonele în care a evoluat. Dar varianta Delta rămâne funcţională şi trebuie să luăm măsuri de protecţie, ţinând cont şi de acest aspect. Pentru că nu putem să ştim dacă nu ne protejăm cu ce variantă ne infectăm”. 

La rândul ei, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din Bucureşti, a adăugat că ştim că e posibilă o evoluţie severă şi în urma infecţiei cu Omicron. „Mai ales la persoanele care nu sunt protejate. Pentru că există o particularitate a Omicron de a pătrunde în organism prin mucoase din zona capului, dar reacţia inflamatorie împotriva Omicron pe care o are organismul este aceeaşi, poate fi importantă şi poate să ducă la apariţia pneumoniei specifice infecţiei cu SARS-CoV-2, aceea cu plămânii albi pe care i-am văzut de atâtea ori”, a precizat specialista. 

Jurma: Val în val 

Practic, Omicron a crescut săptămâna trecută în România la 75%, respectiv 322 din cele 431 de secvenţieri făcute: „Dacă ne uităm la numărul 59.000 de cazuri de săptămâna trecută, înseamnă că aproximativ 14.000 de cazuri au fost provocate de Delta, deci în medie 2.000 pe zi. Avem astfel o confirmare că cele doua versiuni pot coexista o perioadă şi că cele două valuri continuă să crească împreună – val în val”, atrage atenţia cercetătorul Octavian Jurma. Faptul că 1 din 4 cazuri a fost Delta este un motiv suplimentar de prudenţă în această perioadă, adaugă expertul. 

Jurma estimează că săptămâna viitoare vom vedea deja valori zilnice de peste 20.000-25.000 de cazuri noi pe zi, ceea ce ar reprezenta vârful prognozei optimiste. „Până la finalul săptămânii vom depăşi vârful de internări în rândul minorilor din valul Delta. Omicron se dovedeşte mai periculos decât Delta pentru copii, aşa cum a fost evident şi din datele din Africa de Sud. Dacă rata de creştere a internărilor copiilor se menţine, săptămâna viitoare e posibil să vedem chiar depăşirea pragului de 1.000 de copii internaţi în medie pe zi. Tot în această săptămână vom vedea şi o creştere abruptă a internărilor în rândul adulţilor, iar de săptămâna viitoare presiunea pe spitale va fi foarte mare. Curba deceselor va debuta încă din această săptămână”, avertizează cercetătorul.

OMS: „Nu vă păcăliţi, Omicron provoacă spitalizări şi decese“ 

La rândul lui, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, avertizează că pandemia de coronavirus „nu s-a încheiat nici pe departe”. „Nu vă păcăliţi, Omicron provoacă spitalizări şi decese, chiar şi cazurile mai puţin grave inundă spitalele”, a declarat şeful OMS. „Această pandemie este departe de a se fi terminat şi, ţinând cont de creşterea incredibilă a Omicron în lume, este probabil să apară noi variante”, a mai spus Tedros.

Avertismentele şefului OMS vin după ce mai multe ţări europene au raportat cifre uriaşe ale infectărilor. Tedros atenţionează că varianta Omicron a dus la 18 milioane de noi infectări în întreaga lume în ultima săptămână. Deşi varianta se poate dovedi a fi mai puţin severă, „ideea că este o boală uşoară este înşelătoare”, a spus el. „În unele ţări, cazurile de COVID-19 par să fi atins un vârf, ceea ce creează speranţa că partea cea mai rea a acestui val a trecut, dar deocamdată nicio ţară nu a depăşit această problemă”, a mai spus directorul general al OMS.

STUDIU Cazurile uşoare de COVID-19 pot provoca probleme de memorie şi de atenţie mai multe luni după recuperare 

Pacienţii care au o formă uşoară de COVID-19 pot dezvolta probleme de memorie şi de atenţie pe o perioadă de 6-9 luni după recuperare, arată un studiu realizat de Universitatea Oxford din Marea Britanie.

Studiul a avut ca eşantion 136 de pacienţi care au fost anterior infectaţi cu virusul, însă nu au raportat simptome de lungă durată. Ei au fost rugaţi să rezolve o serie de exerciţii pentru a li se testa abilităţile cognitive şi memoria.

Cercetătorii au descoperit că participanţii au avut probleme semnificative în a-şi aminti experienţe personale – cunoscută drept memorie episodică – până la şase luni după infectare. De asemenea, cercetătorii au constatat că şi capacitatea pacienţilor de a-şi menţine atrenţia a fost afectată până la 9 luni după recuperare.

„Ceea ce este surprinzător este că, deşi persoanele care au avut COVID-19 nu mai aveau simptome în momentul testării, ele au prezentat probleme de memorie şi de atenţie“, a declarat dr. Sijia Zhao de la Departamentul de Psihologie Experimentală din cadrul Universităţii Oxford, relatează Agerpres.

Cercetătorii care au realizat studiul au precizat că persoanele care s-au confruntat cu probleme în ceea ce priveşte memoria episodică şi menţinerea atenţiei au revenit în mare parte la normal. 

Lorena Mihăilă