Delta îşi recapătă bălţile înapoi

După mai bine de trei ani de rezistenţă, Consiliul Judeţean Tulcea a acceptat ca 70.000 ha să fie renaturate Este vorba de amenajările piscicole de la Ceamurlia, Chilia Veche, Murighiol,


După mai bine de trei ani de rezistenţă, Consiliul Judeţean Tulcea a acceptat ca 70.000 ha să fie renaturate

Este vorba de amenajările piscicole de la Ceamurlia, Chilia Veche, Murighiol, Dunăvăţ şi amenajările agricole Pardina, Sireasa, Carasuhat şi incinta Murighiol-Dunăvăţ. Până acum, Consiliul Judeţean Tulcea s-a opus ecologizării acestei suprafeţe din motive financiare.

Terenul era concesionat, primindu-se în urma folosirii lui redevenţe de 1,5 milioane de euro pe an din partea concesionarilor. O sursă importantă de venit, pe care CJT nu accepta să o piardă. În termenii noului acord, această suprafaţă rămâne în proprietatea CJT, iar pe durata renaturării intră în administrarea ARBDD, urmând ca atât CJT, cât şi concesionarii să fie despăgubiţi de stat.

"Consiliul Judeţean a înţeles, în sfârşit, că nu va pierde acest teren şi astfel poate fi începută ecologizarea acestor zone, pe care în prezent sunt amenajări agricole, piscicole sau suprafeţe sterpe, puternic deteriorate din punct de vedere ecologic.

Renaturarea va presupune, după finalizarea ei, promovarea atentă a anumitor activităţi în zonele respective, pentru a proteja măsurile luate", a declarat Paul Cononov, guvernatorul Deltei Dunării. "Presupun că vom primi despăgubiri echivalente cu venitul care ne revenea de pe aceste terenuri. Va fi probabil o ordonanţă de guvern care va reglementa asta.

E important să se facă ecologizarea, sunt unele zone care au mare nevoie de asta, cum ar fi zona Murghiol. Sper ca, după acest proces, lucrurile să se mai echilibreze în ceea ce priveşte braconajul, care se petrece sălbatic la momentul actual în Deltă.

Oficial, Tulcea dă 2% din necesarul de peşte din ţară, or de aici pleacă o cantitate mult mai mare de peşte, care ajunge ilegal în restaurante sau mai ştiu eu unde. După renaturare, pescuitul comercial se va restrânge, iar oamenii Deltei ar trebui să găsească alternative la braconaj, una dintre el ar putea fi turismul", a spus Gheorghe Bunduc, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea.

Vânătorile ilegale vor înceta

"Mult timp, amenajările neproductive din punct de vedere agricol din Deltă au fost o sursă venit, de aici şi lipsa de interes de a le da spre renaturare. Pe aceste terenuri se planta porumb, care ulterior nu era cules, ceea ce atrăgea multe păsări. Asta făcea din respectivele locuri o atracţie pentru turiştii italieni care vânează câte două-trei sute de capete de păsări pe zi.

Grănicerul primeşte o sută, două sute de mii de lei ca să se ducă într-o parte şi se rezolvă. Noi avem o fotografie cu trei vânători italieni care au întinse pe jos, într-o cameră, 158 de gârliţe mari, ucise într-o singură zi, în condiţiile în care un vânător are dreptul la cinci capete", spune Dragoş Bucurenci, directorul "Salvaţi Delta".

Singurii nemulţumiţi de măsura ecologizării sunt agricultorii Deltei care văd în acest proiect o cale de a li se lua pâinea de la gură. "Se dau sute de milioane pentru inundarea unor zone desecate cândva tot pe bani mulţi. Mai bine s-ar da aceşti bani oamenilor din Deltă, care o duc de pe azi pe mâine. Dacă se inundă vor rămâne puţine alternative de trai", e de părere Miron, un concesionar cu vechime în Deltă. Guvernul va aloca patru milioane de euro pentru reconstrucţia ecologică a acestei suprafeţe pentru perioada 2007-2010.

Renaturarea, o poveste începută în "90

Îndiguirea unor suprafeţe întinse în scopul utilizării pentru agricultură, piscicultură şi silvicultură a generat mutaţii importante în ecosistemele naturale din Deltă. În 1990, odată cu declararea Deltei Dunării ca Rezervaţie a Biosferei, lucrările prevăzute în planul de amenajare a acesteia au fost sistate. În acel moment, îndiguirile delimitau 97.408 ha, cam 20% din suprafaţa Deltei.

De asemenea, în lunca Dunării inferioare, în amonte de Deltă, au fost scoase din circuitul natural, prin îndiguire, încă 450.000 de ha din totalul de 540.000 ha de zonă inundabilă. Pierderea luncilor cu suprafeţele lor acvatice, cu rol important în filtrul biologic şi locuri de reproducere şi hrănire pentru peşti şi păsări, a avut influenţe negative asupra Deltei.

Restabilirea exactă a situaţiei dinainte de îndiguire presupune distrugerea completă a digurilor. În 1994, a fost implementat primul program pilot de reconstrucţie ecologică şi programul a continuat până în 2004. Au fost renaturate în acest timp incintele agricole abandonate Babina şi Cernovca, amenajarea piscicolă Popina II şi incinta Fortuna.