Pe lângă influenţa englezei, o posibilă dorinţă de sintetizare determină recursul la adjective cu terminaţia –ional, cuvinte pronunţate, deseori, cu o emfază demnă de evoluţii retorice complexe. Astfel, celebrul motivaţional se înfăţişează în diverse contexte, de la fenomenul literaturii motivaţionale, la mesaje şi citate motivaţionale şi la discursul motivaţional ţinut, evident, de un speaker motivaţional. O notă de plastic străbate etalarea acestui adjectiv care până acum aproximativ un deceniu nu îşi aflase locul în limba română.

Observaţional este alt adjectiv folosit curent de unii vorbitori inspiraţi de limba engleză – „cercetare observaţională”, „rezultate observaţionale”, „studiu observaţional”. „Triajul va fi făcut de profesori în mod observaţional”, anunţă o publicaţie, iar un site de puericultură oferă „câteva exemple de tehnici observaţionale”. Inventată în SUA, în 2001, sintagma observational documentary, care desemnează documentare realizate în stilul de filmare ciné-vérité, a pătruns recent şi în limba română – „Documentarul observaţional «Notturno», propunerea Italiei pentru Oscar 2021”.

Adjectivul recreaţional cunoaşte, de asemenea, un relativ succes, înlocuindu-l pe clasicul recreativ, probabil considerat vetust. Astfel, manualul care însoţeşte un corp de iluminat menţionează că obiectul poate fi folosit „acasă, la birou şi în medii recreaţionale”, iar un site cu informaţii despre utilizarea dronelor civile asigură că „legislaţiile naţionale privind dronele fac distincţia între folosirea dronelor în scopuri recreaţionale sau profesionale.” Potrivit unui site turistic, „în oraşul Babadag şi împrejurimi se pot desfăşura o multitudine de activităţi recreaţionale […]”.

Britanicul reputational a fost preluat sub forma reputaţional, adjectivul forţat de manieră infantilă având pretenţia de a se referi la reputaţia cuiva, după cum arată exemplele: „analiză reputaţională”, „importanţă reputaţională”, „imagine reputaţională”, „responsabilitatea de criză şi ameninţarea reputaţională”. O pagină de Facebook se întreabă: „Care este valoarea prioritară pe care tu îţi clădeşti imaginea reputaţională?”, iar o publicaţie medicală menţionează drept sursă a unor informaţii „revista ştiinţifică reputaţională «Nature»”. Ultimul caz se referă, pesemne, la o accepţiune diferită a calcului.

Un alt adjectiv plăsmuit de o imaginaţie fertilă este aspiraţional, prezent cu precădere în sintagma „ţintă aspiraţională” – „România a explicat ulterior că ţintele minime şi aspiraţionale definesc plaja de rezultate posibile”; „Reducerea risipei alimentare la jumătate ar putea deveni o ţintă voluntară aspiraţională”.  Potrivit unei publicaţii, „Acţiunile Ferrari se prăbuşesc după ce noul executiv al companiei a catalogat ambiţiile predecesorului său, Sergio Marchionne, drept «aspiraţionale»”.

Iată şi un enunţ conceput într-o nedefinită pseudoromână: „Publicul de consum şi audienţa aspiraţională formează împreună publicul ţintă al produsului aspiraţional.” Imaginea unui aspirator pare să plutească deasupra acestor malformaţii care defilează zglobiu în diferite fraze.   

Calchiat după engleză este şi adjectivul invitaţional – „turneu invitaţional”, „cursă anuală invitaţională”, „banchet invitaţional”, „concurs invitaţional”. Se remarcă şi apariţia substantivului conex, după cum arată îndemnul unei pagini de Facebook: „Nu rataţi acest invitaţional! Se anunţă a fi incendiar!”

Un alt fenomen care produce confuzie dar şi efecte comice este topica eronată, în special în presa scrisă. În ciclul clasic „paturi pentru copii de fier” intră exemple recente, dar la fel de savuroase, cum ar fi numele unei rubrici afişate de site-ul unei firme de produse de larg consum – „Noua colecţie de haine pentru întreaga familie din bumbac organic”.

Iată două titluri confuze: „Agenţiile de turism solicită ca România să adopte modelul Greciei de redeschidere”; „[În Coreea de Nord] s-au semnalat morţi din cauza foametei şi cerşetori”. Variantele mai puţin deranjante ar fi: „Agenţiile de turism solicită ca România să adopte modelul de redeschidere al Greciei”, „[În Coreea de Nord] s-au semnalat morţi şi cerşetori din cauza foametei”.

În comentariul „Articolele autorului de aici mi s-au părut de joasă calitate” topica eronată face ca adverbul să se refere la autorul menţionat, el devenind astfel o apariţie circumstanţială. Varianta corectă este: „Articolele de aici ale autorului mi s-au părut de joasă calitate”.

Alte exemple comice: „discursul ministrului de azi”, „agenda premierului de marţi”, „întâlnirea directorului cu asociaţia de săptămâna trecută”. Pentru a evita definirea ministrului, a premierului, respectiv a asociaţiei drept apariţii meteorice, este de preferat schimbarea topicii, astfel încât enunţurile să devină „discursul de azi al ministrului”, „agenda de marţi a premierului” şi „întâlnirea de săptămâna trecută a directorului cu asociaţia”.

Iată şi un exemplu neaşteptat – „La Târgul de la Belgrad s-a desfăşurat vaccinarea gratuită a cetăţenilor străini împotriva COVID-19.” Pentru a evita supoziţia privind  existenţa unei asociaţii a cetăţenilor străini împotriva virusului, este preferabilă varianta „La Târgul de la Belgrad s-a desfăşurat vaccinarea împotriva COVID-19 a cetăţenilor străini”.

Un post TV anunţă: „întâlnirea ar urma să aibă loc după şedinţa Executivului de la ora 13". Soarta efemerului executiv evocă imaginea defunctei emisiuni Ceaiul de la ora 5. Însă cel mai plastic exemplu este: „I-am făcut o surpriză iubitului de Mărţişor”. Topica eronată îl transformă, inevitabil, pe bărbatul menţionat în iubit ocazional...