De ce universităţi avem nevoie în România?

De ce universităţi avem nevoie în România?

Studenții s-au bucurat doar o săptămână de noua lege

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, este adeptul universităţilor de tip antreprenorial, la care să predea profesorii români şcoliţi în universităţile de top ale lumii şi la care să studieze şi tineri veniţi din străinătate special pentru acest lucru.

Modelul antreprenorial presupune ca instituţiile de învăţământ superior să atragă fonduri pentru cercetare de la companiile private şi să producă diverse servicii pe care să le vândă.”Dacă este posibil ca universităţile din America, din Germania şi din Franţa să producă bani prin proiectele pe care le fac pentru companiile mari, vreau să cred că şi în România va fi posibil acest lucru”, a declarat Funeriu la prima întâlnire a experţilor naţionali şi internaţionali care vor reforma sistemul universitar. Ministrul a mai spus că univerasităţile vor fi evaluate după standarde internaţionale şi că vor primi finanţare în funcţie de calitatea studenţilor pe care îi scoat pe piaţa muncii. În următoarele zile, ministrul va pune în discuţie o lege care să cuprindă şi schimbările pentru învăţământul universitar.


Fostul Ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, arată însă că universitatea de tip antreprenorial este un model care nu se mai foloseşte în alte ţări. „După părerea mea o universitate nu-şi are rostul dacă nu are şi o parte de cercetare. Nu se mai numeşte universitate atunci. Aşa cum am propus şi în legea educaţiei naţionale, fiecare universitate trebuie să încerce să facă şi cercetare”, a mai spus Andronescu.

Universitatea de afaceri înseamnă mai mult

David Watson, expert de la Institutul de Educaţie din Londra, care va vizita în următoarele universităţile româneşti şi le va acorda cosultanţă în managementul universitar, arată că modelul antreprenorial nu înseamnă că universitatea face exclusiv bani. „Nu este vorba numai de un model de afaceri. Toate universităţile de succes au fost antreprenoriale, ceea ce nu înseamnă numai că lucrează cu companiile, ci este vorba de un mod creativ prin care să atragă studenţii”. Expertul a mai spus că nu va impune un anumit model de succes pentru universităţile de la noi pentru că România trebuie să-şi decidă singură modelul pe care să-l impună.


Rectorii nu sunt de acord cu o altă lege


Chiar dacă modelul universităţii de succes va fi impus prin pachetul de legi pe care Ministerul Educaţiei îl va pune în dezbatere publică în următoarele zile, acesta nu va avea susţinere din partea rectorilor, care au hotărât în cadrul Consiliului Naţional al Recotorilor să susţină Legea Educaţiei Naţionale, respinsă de Curtea Constituţională, la sfârşitul anului trecut.


Fostul ministru al Educaţiei şi preşedintele Consiliului Rectorilor din RomâniaEcaterina Andronescu  „Noi avem o lege pe care Parlamentul a aprobat-o prin votul pe care l-a dat. Legea a fost respinsă de Curtea Constituţională nu pentru conţinut, ci pentru modalitatea de asumare, ea este o lege organică care nu poate fi asumată în acest fel. Noi, rectorii, ne-am propus ca în zilele următoare să aducem propuneri pentru acest proiect pe care le vom discuta în consilul nostru după 10 februarie. Eu cred că ar fi exterm de păgubos pentru sistemul de învăţământ românesc dacă acum ne aucăm să facem o altă lege. Legea a fost discutată cu studenţii, cu părinţii, cu sindicatele, cu reprezentanţii universităţilor.Nu putem să pornim de la zero. Orice document este perfectibil, dar toate modificările care se impun acolo trebuie discutate cu cei cărora lise adresează, adică cu reprezentanţiii universităţilor”, a spus Andronescu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările