De ce sunt românii fruntaşi în UE la numărul căsătoriilor

România se află pe locul doi privind rata căsătoriilor în Uniunea Europeană FOTO: Arhivă

Românii deţin al doilea loc la numărul căsătoriilor în Uniunea Europeană. Mai exact, în 2018 au existat 7,4 căsătorii la mia de locuitori), conform datelor Eurostat.

România ocupă locul doi în UE în ceea ce priveşte rata căsătoriilor, fiind depăşită doar de către Cipru, cu 7,8 de căsătorii la 1.000 de persoane. Sociologul Gelu Duminică arată că ţara noastră a moştenit, asemenea altor state vecine din Europa, un model cultural în ceea ce priveşte importanţa căsătoriilor. 

Concret, topul ţărilor pentru care căsătoria contează cuprinde Cipru, România, Lituania (7 căsătorii la 1.000 de locuitori), Letonia (6,8), Malta (5,8), Slovacia (5,7) şi Danemarca (5,6).  La polul opus, ţările care nu pun accent crescut pe instituţia căsătoriei sunt Grecia (4,4), Slovenia (3,5), Portualia (3,4) şi Luxemburg (3,1). 

Pe scurt, România a ajuns ca în 2018 să aibă cea mai ridicată rată a căsătoriilor din ultimii 10 ani, în timp ce acum 30 de ani, rata uniunilor legale era de 8,3 la 1.000 de locuitori. În plus, în 2018, vârsta medie pentru căsătorie era 33,8 ani pentru bărbaţi şi 30,6 ani pentru femei, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, cele mai multe căsătorii având loc în Bucureşti, Iaşi, Suceava şi Timiş. Numărul mare de căsătorii se datorează unui model cultural format din religie, comportamente şi valori, pe care România l-a moştenit, consideră Gelu Duminică.

 „Ţările conservatoare, multe dintre ele, ortodoxe, au o rată de căsătorie mai mare decât restul pentru că globalizarea şi elementele de familie care nu înseamnă neapărat relaţiile între cei doi consfiinţite de actul căsătoriei, au intervenit ca realitate în acest spaţiu mult mai târziu decât în celelalte zone din Europa. În România, până acum 15-20 de ani, dacă nu erai deja căsătorit la 20 şi ceva de ani, nu era foarte bine, erai considerată „fată bătrână” iar dacă aveai peste 24 de ani, prima întrebare pe care o primeai era „tu nu mai ai de gând să te însori?”. Era un tip de presiune socială, un tip de model cultural pe care România l-a avut în sensul în care la noi, familia generată de căsătorie era singura care a existat”, explică sociologul.