De ce nu toţi membrii unei familii fac COVID, deşi locuiesc în aceeaşi casă

De ce nu toţi membrii unei familii fac COVID, deşi locuiesc în aceeaşi casă

Foto: Arhivă

Unele persoane, deşi pot locui în aceeaşi casă cu membri din familie infectaţi cu COVID, sunt mai puţin vulnerabile la infecţie şi au o probabilitate redusă de a se îmbolnăvi grav. Studiile de specialitate spun că vulnerabilitatea în faţa virusului poate fi legată atât de sexul persoanei, cât şi de grupa sanguină. Totodată unele persoane pot avea şi o imunitate bună, care împiedică formarea infecţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, potrivit  unor studii realizate de cercetătorii străini, infectarea poate fi influenţată de grupa de sânge. 
 
Cercetătorii chinezi de exemplu au analizat grupele sanguine ale peste 2.000 de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus şi le-au comparat cu analizele similare luate de la persoanele sănătoase aflând astfel că oamenii cu grupa sanguină A au arătat o rată mai mare a infecţiei şi  dezvoltă simptome mai severe. 

Comparativ, oamenii cu grupa sanguină 0 au un risc mai scăzut de infecţie, potrivit South China Morning Post.
 
Rezultat este susţinut şi de un studiu danez, care a constatat că dintr-un eşantion de persoane testate pozitiv doar 38,4% aveau grupa sanguină 0, in condiţiile în care 41,7 % din cei testaţi aveau această grupă sanguină. În schimb, 44,4% de persoane cu grupa A s-au dovedit pozitive,  deşi procentul lor în populaţia daneză este de 42,4%, potrivit CNN.
 
Şi un studiu al cercetătorilor din Canada a descoperit că din 95 de pacienţi cu forme severe de Covid-19, o proporţie mai mare cu grupa sanguină A sau AB – 84% – a necesitat ventilaţie mecanică comparativ cu pacienţii cu grupa sanguină O sau B, care a fost 61%. 
 
Studiul canadian a constatat, de asemenea, că pacienţii cu grupa sanguină A sau AB au avut o şedere mai lungă în unitatea de terapie intensivă, o medie de 13,5 zile, comparativ cu cei cu grupa sanguină O sau B, care au avut o medie de nouă zile,conform sursei citate.
 
Bărbaţii sunt mai susceptibili să se infecteze
 
Totodată, experţii români suştin şi că, în ce priveşte vulnerabilitatea în faţa virusului, persoanele de sex masculin sunt mai predispuse să se infecteze.
 
”Există nişte receptori care sunt implicaţi în pătrunderea virusului în organism. Unele persoane au mai mulţi, altele mai puţini. Ce e clar dovedit, copiii şi persoanele până în 18 ani au un număr mai mic de receptori. Iarăşi sexul influenţează densitatea acestor receptori: se pare că persoanele de sex masculin sunt mai susceptbile la această infecţie” a explicat Dr. Brânduşa Petruţescu, imunolog SUUB, potrivit Stirileprotv.ro

Dar foarte importană este de fapt imunitatea persoanelor, o persoană cu o imunitate bună poate ţine departe infecţia cu COVID. Iar vaccinarea anti-COVID ajută la crearea unei astfel de imunităţi.

„Există şi posibilitatea ca persoanele respective să aibă o imunitate bună, o imunitate de moment care să permită ca această infecţie să nu se producă în corpul lor. Sunt studii în acest sens, nu sunt date publicităţii, dar se ridică problema unui sistem imunitar eficient. (...) Ce trebuie să reţinem însă este că sistemul imunitar nu este constantă permanentă în viaţa noastră, el variază foarte mult în funcţie de factori externi, de stres, de modul în care ne alimentăm, de respectarea orelor de somn. Or, dacă aceste lucruri se modifică de la o săptămână la alta, şi răspunsul imun al organismului nostru faţă de orice boală, faţă de orice infecţie se modifică. Prin urmare, nu trebuie să ne bazăm pe imunitatea naturală, ci trebuie să găsim soluţii - şi vaccinul este o soluţie - să stimulăm imunitatea şi să ajutăm formarea de anticorpi în organism specifici bolilor cu care riscăm să ne întâlnim”, a explicat managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, dr. Beatrice Mahler într-o intervenţie la Digi24.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare privind combaterea infecţiei cu SARS-CoV-2, medicul militar Valeriu Gheorghiţă a precizat încă dinaintea începerii campaniei de vaccinare în România că, din punct de vedere strategic, şi „persoanele cu boli cronice sunt persoanele prioritizate pentru a primi în primele etape vaccinarea împotriva SARS-COV-2". 

Prin urmare, putem concluziona că în stabilirea categoriilor de risc care vor fi vaccinate prioritar s-a ţinut cont de o serie de comorbidităţi pe care le pot avea unele persoane care se infectează mai repede, cât şi desigur de domeniul de activitate, personalul medical, aflat în linia I în lupta anti-COVID, fiind vaccinat primul.  
 
Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a anunţat că începând de luni, 4 ianuarie 2021, activitatea de vaccinare pentru Etapa I se va extinde pe tot teritoriul României. Astfel, vor intra în activitate, la nivel naţional, peste 90% din cele 376 de centre de vaccinare care deservesc personalul medical şi personalul din centrele medico-sociale. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările