De ce nu face parte România din Eurotransplant: lipsa regulilor şi a specialiştilor şi interesele şefilor din sistem
0Numărul mic de donatori de organe, lipsa unor reguli clare în alocarea de organe şi lipsa unor specialişti dedicaţi sunt doar trei dintre motivele pentru care România nu este membru în Eurotransplant, o organizaţie cu sediul în Olanda, din care fac parte şapte ţări în care domeniul transplantului de organe este foarte bine pus la punct: Austria, Belgia, Croaţia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda şi Slovenia.
O parte din specialişti şi reprezentanţii pacienţilor susţin că dacă ţara noastră ar fi fost membru plin în Eurotransplant şi ar fi avut un acord de parteneriat cu organizaţia neguvernamentală, Călin Farcaş, tânărul de 29 de ani care a murit aşteptând un transplant de plămâni, ar fi putut avea o şansă la viaţă.
„Eurotransplantul asigură corectitudinea. La noi donatori nu prea sunt, nu reuşim să întrunim cerinţele lor. Dincolo sunt mai mulţi pentru că ţările au o cultură în sensul ăsta. Şi doar să primim organe fără să dăm la schimb nu prea se poate. Organul în străinătate se duce la pacientul compatibil, poate fi român sau din altă ţară. Cert este că în Eurotransplant nu vorbim de favorizări. Însă cei de la noi nu vor să fie coordonaţi de un ONG neutru, ci vor să aibă ei puterea. Prin Eurotransplant alocarea organului se face strict pe criterii medicale. Ar exista ceea ce acum nu există în acest domeniu: transparenţă”, a explicat, pentru „Adevărul”, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR).
Specialist: „Eurotransplant nu vrea să ne ia”
Şi, deşi are încheiat un acord cu Eurotransplantul, România a reuşit să trimită doar doi plămâni către statele membre Eurotransplant, abia în urmă cu o lună, după cum a admis chiar ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, care a menţionat că ţara noastră nu şi-a respectat obligaţiile prevăzute acordul semnat de fostul şef de la Sănătate, Florian Bodog, în 2017.
„Dacă intrăm în Eurotransplant, tot ce se recoltează la noi în ţară se transplantează la noi. Dacă nu avem receptor, organul respectiv se oferă în Eurotransplant. Se fac liste de aşteptare pe ţară şi se compensează organele. Spre exemplu, noi le trimitem 10 inimi, ei trimit 10 rinichi. E un sistem foarte complex, dar Eurotransplant nu vrea să ne ia. Pentru mai multe motive: că nu avem donatori suficienţi, nu avem reguli clare de alocare, nu avem specialişti dedicaţi. Din păcate, gândirea găunoasă la noi este că noi nu avem nevoie de Eurotransplant şi de regulile lor simple. Şi tocmai din lipsa transparenţei şi a mânăriilor, am ajuns să avem 3,5 donatori la 1 milion de locuitori”, au explicat specialişti implicaţi în domeniul transplantului pentru „Adevărul”.
Ungaria, care a încheiat un acord de parteneriat cu organizaţia neguvernamentală, s-a dezvoltat foarte mult după ce a semnat un astfel de document. Ţara vecină are în prezent 15 donatori la milionul de locuitori, una dintre condiţiile pentru a face parte din ONG fiind aceea de a avea minim 10 donatori la milionul de locuitori, criteriu pe care România nu-l îndeplineşte la ora actuală, dar de care era destul de aproape în 2013, când înregistra 7 donatori la milionul de locuitori.
„Ar fi de bun augur un acord de parteneriat într-o primă etapă, apoi să se lucreze în în toate spitalele acreditate pentru identificare de donatori, să fie criteriile de alocare a organelor clare, pe compatibilitate. E mai corect cu liste unice, ar fi exact pe priorităţi, în funcţie de gravitatea bolii”, spun specialiştii.
ANT: „Ar fi un dezastru pentru noi”
De cealaltă parte, oficialii din ANT susţin că aderarea României ca membru plin în Eurotransplant ar însemna un deserviciu adus pacienţilor. „Ar fi un dezastru pentru noi. În ultimii ani, din cauza scăderii drastice a numărului de organe, fiecare ţară a început să ţină cu dinţii de organele recoltate. Nicio ţară nu-ţi dă organe. Pe lumea asta organele nu au preţ, ce plăteşti e procedura. De ce noi nu facem transplant contra cost deşi legea permite? Eurotransplant nu e o soluţie pentru România”, au arătat oficiali din ANT.
La rândul său, academicianul Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, a explicat că România nu este pregătită să devină membru Eurotransplant. „Ţările care sunt în Eurotransplant folosesc nişte criterii comune de alocare, trebuie să ai parametri ştiinţifici similari pentru a adera la o astfel de organizaţie. Iar noi nu-i avem. Prin urmare, noi vom pierde pentru că eventualele organe s-ar duce acolo. Până nu vom fi compatibili cu ei vom fi perdanţi. Ar exista o singură listă de aşteptare, pentru fiecare organ în parte, pentru fiecare organ. Într-un târziu poate ar ajunge acele organe şi aici. Plămânii ar pleca dincolo, pancrasul, intestinele”, a conchis chirurgul.
Un tânăr din Vrancea are nevoie de transplant
Moartea lui Călin Farcaş, un tânăr de 29 de ani din Braşov, care avea nevoie de un transplant de plămâni pentru a supravieţui, l-a afectat profund şi pe Ionuţ Anghel din Mărăşeşti, un tânăr IT-ist de 31 de ani care suferă de asemenea de o boală de plămâni gravă.
La fel ca şi Călin, tânărul din Mărăşeşti are nevoie de un transplant de plămâni şi a reuşit până în prezent să strângă din donaţii peste 20.000 de euro. Tânărul din Vrancea ţinea legătura în permamenţă cu Călin Farcaş.
Boala lui Ionuţ s-a agravat începând cu sfârşitul anului trecut iar singurul leac este un transplant de plămâni, intervenţie medicală care costă între 150.000 şi 200.000 de euro. Un preţ exorbitant, pe care ar trebui să-l plătească, în speranţa că îşi va vedea copilul crescând.
Ionuţ spune că trebuie organizată pe Facebook o strângere de fonduri pentru taxa de 1.000.000 de euro, pentru ca România să facă parte din Eurotransplant, astfel încât pacienţi români să primească o şansă la viaţă.
Se încarcă comentariile...
