De ce este necesară a treia doză de vaccin anti-COVID şi cum va fi administrată

Administrarea celei de-a treia doză de vaccin anti-COVID ar putea începe în octombrie

Cea de-a treia doză de vaccin anti-COVID-19 se va administra şi în România de luna viitoare. A treia doză va fi administrată în cazul vaccinurilor ARN mesager, respectiv Pfizer şi Moderna, şi va fi recomandată persoanelor imunodeprimate. În acelaşi timp, vor primi a treia doză de vaccin, ca rapel, bătrânii şi bolnavii cronic.

Specialiştii în boli infecţioase vor să administreze de luna viitoare a treia doză de vaccin anti-COVID, mai ales persoanelor vulnerabile, bătrânilor şi bolnavilor cronic. Ţări precum Israel, Germania şi Franţa au decis imunizarea acestor categorii la risc, iar în Ungaria, a început deja administrarea vaccinului.

Coordonatorul campaniei de vaccinare din România, col.dr. Valeriu Gheorghiţă, a anunţat ieri că anumite categorii de persoane imunodeprimate precum şi persoanele care fac terapii imunosupresoare vor avea indicaţie să facă a treia doză de vaccin anti-COVID în prima schemă de vaccinare.

„Pe de o parte, vorbim de o doză suplimentară de vaccin la anumite categorii de persoane imunodeprimate, cum sunt persoanele post-transplant sau persoanele care sunt în evidenţă cu afecţiuni oncologice în tratament activ, persoanele cu alte condiţii de imunodepresie, fie primară, fie dobândită, cum este infecţia HIV netratată sau în stadii avansate. De asemenea, persoanele care fac terapii imunosupresoare, fie corticoterapie, fie terapie biologică, vor avea indicaţie de a efectua trei doze de vaccin în cadrul primei scheme de vaccinare, în loc de două doze, care se recomandă la acest moment. Această autorizaţie a fost deja acordată de FDA - Agenţia Americană pentru Medicamente şi Alimente. Agenţia Europeană a Medicamentului, EMA, evaluează această indicaţie, atât pentru vaccinul BioNTech/ Pfizer, cât şi pentru cel de la Moderna”, a explicat Georghiţă. 

Aşadar, din momentul autorizării de către EMA, aceste categorii de risc vor primi 3 doze de vaccin, în loc de 2. „De asemenea, se discută de doza de rapel sau booster care se efectuează la cel puţin 6 luni de la schema iniţială de vaccinare şi care, de asemenea, se propune pentru categoriile de persoane vulnerabile, vârstnice, persoanele care se află în evidenţă cu afecţiuni cronice. Ulterior, se vor putea vaccina şi celelalte categorii de persoane care au primit schema iniţială de vaccinare. Sunt discuţii şi evaluări ale datelor ştiinţifice, la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului. După ce vom avea aceste recomandări, vom putea organiza şi în România cele două tipuri de abordări”, a mai spus coordonatorul. 

Această acţiune s-ar putea materializa la începutul lunii octombrie, a adăugat medicul, cu condiţia să existe până la acel moment toate etapele premergătoare legate de recomandările internaţionale ale grupului de experţi de la Agenţia Europeană a Medicamentului, precum şi de la Centrul European de Control al Bolilor. 

De ce e nevoie de a treia doză 

A treia doză de vaccin este necesară pentru că avem nevoie de un răspuns imun mai bun şi mai echilibrat, a explicat dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Bucureşti. 

„Şi aici vorbim de persoane vârstnice, cu deficit imunitar, persoane care au afecţiuni cronice, oncologice sau HIV/SIDA. Toate acestea au nevoie de un plus de protecţie. Şi un al doilea aspect al necesităţii se referă la un update al vaccinului în raport cu noile mutaţii pentru a creşte eficienţa în faţa tulpinii Delta”, adaugă dr. Adrian Marinescu. 

Cum şi când are loc vaccinarea în şcoli şi facultăţi 

Autorităţile au anunţat că odată cu debutul noului an şcolar va începe şi campania de imunizare în instituţiile de învăţământ adresată elevilor, studenţilor, familiilor acestora, dar şi personalului didactic şi nedidactic încadrat în aceste unităţi. Perioadele în care vor avea loc aceste acţiuni sunt între 13 septembrie şi 15 noiembrie, pentru învăţământul preuniversitar, şi între 1 octombrie şi 1 decembrie, pentru cel universitar. Sunt vizate doar persoanele eligibile, în baza consimţământului informat. 

Pentru învăţământul preuniversitar, vaccinarea se va putea face fie cu echipe mobile, fie cu înfiinţarea de cabinete proprii de vaccinare în cabinetele medicale ale unităţilor şcolare, fie prin arondarea şcolilor la centrele de vaccinare din apropiere care folosesc vaccinurile Pfizer sau Moderna, care se pot administra de la 12 ani. 

Cerere cu 48 de ore înainte 

Pentru planificarea la vaccinare cu echipele mobile, săptămânal, se va face înregistrarea persoanelor eligibile care îşi exprimă dorinţa de a se vaccina, iar situaţia va fi transmisă la DSP pentru a se organiza echipa mobilă şi a repartiza numărul de doze, a explicat dr. Gheorghiţă. 

Solicitările se vor putea face cu minimum 48 de ore înainte de deplasarea echipei mobile, a mai spus acesta. La centrele proprii, vaccinarea se face fără programare, iar la cele din proximitatea şcolilor se poate merge direct sau cu programare în platformă. Copiii minori trebuie însoţiţi de părinţi.

„Noi am catagrafiat, cu ajutorul Ministerului Sănătăţii, o situaţie a cabinetelor medicale şcolare care îndeplinesc în momentul de faţă condiţiile de a înfiinţa un cabinet de vaccinare. Din centralizarea datelor, a rezultat un număr de aproximativ 476 de cabinete care au dotare completă: frigider, calculator, imprimantă, sursă acces la internet. De asemenea, aceste cabinete au inclusiv medic, personal medico-sanitar care poate să deruleze activităţile de vaccinare”, a mai spus Gheorghiţă.

Lista motivelor pentru care elevii pot învăţa online 

Totodată, ordinul comun al miniştrilor Sănătăţii şi Educaţiei prin care sunt stabilite regulile de desfăşurare a cursurilor şcolare în noul an a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit acestuia, funcţionarea unei instituţii de învăţământ într-un anumit scenariu este decisă în mai multe etape, plecând de la datele epidemiologice locale, aferente zilei de vineri, pentru săptămâna următoare. 

Scenariile – în număr de două – prevăd ca, pentru o incidenţă a cazurilor de până la 6 la mie sau egală, cursurile se vor derula cu prezenţa fizică a elevilor şi preşcolarilor, iar după acest prag, mai vin la cursuri faţă în faţă doar antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul special. Dacă se instituie starea de carantină, toate cursurile vor fi organizate online. 

În ordinul mai sus menţionat sunt prevăzute motivele şi afecţiunile pentru care elevii vor putea solicita derularea cursurilor online. Astfel, preşcolarii şi elevii care locuiesc împreună cu persoane aflate la risc – diagnosticate cu imunodepresie moderată sau severă (transplant, afecţiuni oncologice în tratament imunosupresor, imunodeficienţe primare sau dobândite, alte tipuri de tratamente imunosupresoare) pot fi scutiţi de prezenţa fizică la şcoală, chiar dacă sunt vaccinaţi cu schema completă. 

O altă categorie este cea a preşcolarilor şi elevilor care au vârste sub 12 ani şi care fac ei înşişi parte dintr-o grupă de risc, adică sunt diagnosticaţi cu boli respiratorii cronice severe, boli cardiovasculare, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli imune/autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism, dizabilităţi, tratament imunosupresiv sau alte afecţiuni cronice, cu avizul şi recomandările specifice ale medicului curant şi cu acordul scris al părinţilor. 

Elevii cu vârste de peste 12 ani, care fac parte dintr-o grupă de risc, respectiv sunt diagnosticaţi cu afecţiuni asociate cu imunodepresie moderată sau severă (transplant, afecţiuni oncologice în tratament imunosupresor, imunodeficienţe primare sau dobândite, alte tipuri de tratamente imunosupresoare) cu avizul şi recomandările specifice ale medicului curant şi cu acordul scris al părinţilor pot fi scutiţi, de asemenea, de prezenţa fizică în şcoală, chiar dacă sunt vaccinaţi cu schemă completă.