De ce motivele pentru care copiii români sunt cei mai fericiţi din Europa nu sunt de bun augur

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Copiii români sunt mai fericiţi decât copiii finlandezi sau norvegieni pentru că sunt mai protejaţi, spune psihologul Mihai Copăceanu.  De asemenea, starea de fericire a copiilor nu este atât de influenţată de condiţiile materiale cum este cazul la adulţi, însă din cauza protecţiei exagerate a părinţilor, copiii au probleme de adaptare la maturitate.

Potrivit Raportului Children's World Suvey, realizat pe un eşantion de aproximativ 53.000 de copii din 15 ţări, copiii din România sunt cei mai fericiţi, depăşindu-i pe copiii din ţări mlt mai bogate precum Finlanda sau Norvegia. Raportul arată, însă, că aceştia devin printre cei mai nefericiţi adulţi.

De ce sunt copiii români atât de fericiţi, având în vedere că jumătate din ei trăiesc în risc de sărăcie şi excluziune socială? Psihologul Mihai Copăceanu spune că universul copiilor la 12 ani se bazează în principal pe joacă, distracţie şi relaţii sociale, adică prieteni care încep să aibe o importanţă din ce în ce mai mare. "Tocmai petrecerea timpului liber, integrarea unor activităţi care produc plăcere, să zicem în conceptul larg de « fericire » nu este condiţionată de sărăcie sau alţi factori ai bunăstării. De ce ? Deoarece, copiii se raportează la universul lor imediat. De exemplu un copil sărac , de la ţară, se va juca cu ce are la îndemână, fie că sunt jocuri în aer liber sau nu, iar un copil bogat de la oraş se va juca cu alte tipuri de jucării şi va avea alte relaţii în funcţie de situaţie economică a familiei. Deci condiţiile externe, la 12 ani nu au un impact în prezentul copiilor", a spus Copăceanu.

El mai atrage atenţia asupra faptului că raportul sublinează cu exactitate aceste realităţi româneşti arătând că printre factorii care contribuie la fericire, România a primit un scor foarte mare şi la imaginea de sine, la securitate, la petrecerea timpului în afara casei sau la libertate şi familie. Aici, spune el, ne asemănăm ca ţară cu Turcia şi Columbia.

Siguranţa, factor care influenţează fericirea

"Copiii din România chiar se simt în siguranţă în faţa blocului, comparativ cu alte ţări chiar nu avem o criminalitate ridicată, iar copiii îşi petrec timpul liber cu plăcere şi chiar au libertate. Şi în final, în casă şi în familie, copiii noştri chiar se simt bine, repet dincolo de starea financiară, relaţiile cu familia, şi mediul de acasă îi fac pe copii să se simtă fericiţi. Şi aici un rol important îl au părinţii, fiind, cum spuneau, grijulii, protectori, cumpără jocuri, orice îşi doreşte copilul. La capitolul acesta, părinţii români chiar investesc foarte mult în jocuri şi distracţie. Camera unui copil român are de 10 ori mai multe jucării decât a unui copil englez. La fel şi haine sau papuci. Părinţii români, din orgoliul şi mândrie, arătând că îşi « iubesc » copiii, le cumpără orice îşi doresc. Abia după 13 - 14 ani apar adevaratele probleme şi nemulţumiri", spune Copăceanu.

El mai apreciază că părinţii români sunt mai protectivi în comparaţie cu alţi părinţi europeni şi acest fapt este în defavoarea viitorului adult. "Părinţii creează propriile dependenţe. Rămân uimit când astazi înca văd părinţi care ajută un copil de 9 ani să-şi lege şireturile la adidas, sau îi face temele în locul lui. Protectivitatea aceasta îndelungată se răsfrânge ani şi ani după 18 ani. În Occident există clar o despărţire între părinţi şi copii, şi copiii odată ajunşi majori îşi muta domiciliul, îşi caută singuri loc de muncă, stau în chirie şi îşi vizitează părinţii idoar în weekend-uri, adică au o viaţă independentă", a explicat Copăceanu avantajul educaţiei prin responsabilizarea copilui de mic.

El spune că această responsabilitare îl pregăteşte pe copil pentru viitor, pentru că oricât de mult şi-ar dori părinţii, ei nu pot controla în totalitate viaţa copilului şi nici nu pot face predicţii despre viaţa viitorului adult.  "El va trebui să-şi dezvolte abilităţi de viaţă, de gestionare a unor probleme şi de a-şi clădi propriul viitor, pentru că din păcate, părinţii nu pot trăi veşnic alături de copii şi nici nu pot lua decizii în locul lor, deşi îşi doresc foarte mult. Tinerii trăiesc în România mulţi ani cu părinţii, uneori întreaga viaţă, alteori îşi contruiesc case în aceeaşi curte sau în apropriere, deci există o interdependenţă foarte strânsă şi uneori în defavoarea lor", a explicat psihologul.

Ingredientul fericirii este prietenia

Raportul mai arată că cel mai important important ingredient al fericirii pentru copiii  este prietenie, iar România stă bine la relatiile sociale. Cercetătorii au observat însă că după acestă vârstă, fericirea scade, doarece relaţiile de prietenie se modifică şi mai mult şi apare factorul de violenţă sub diferitele ei forme, explică psihologul.

"Ce mă intrigă foarte mult la acest studiu este că suntem pe locul 4 la capitolul violenţă fizică, adică unul din cinci copii suferă din cauza violenţei, ceea ce este foarte grav pentru noi ca ţară", a atenţional Copăceanu.

De ce se instalează nefericirea la maturitate

Întrebat de ce românii devin unii dintre cei mai nefericiţi adulţi ca popor, psihologul apreciază că de vină este calitatea slabă a vieţii.

"Acesta este un subiect de teză de doctorat. Nu pot rezuma în câteva cuvinte. Avem o calitate a vieţii foarte slabă, adică un grad de nefericire care este legat de mulţi factori . Situaţia socială, economică pe plan naţional, instabilitatea locului de muncă creează frustrări şi nemulţumiri, stres şi nesiguranţă, corupţia, neechitatea socială, corupţia este un alt factor pentru nefericire, adică eu muncesc şi învăţ şi altul « şpăgar » trage foloasele. Ca adult te confrunţi cu o serie de probleme specifice României, pe care din fericire, alte ţări nu le au într-un grad aşa mare precum la noi", a explicat el.

De ce este Coreea de Sud la sfârşitul clasamentului

Interesant este că în raportul Children's World Survey, copiii din Coreea de Sud, ţara cu cel mai eficient sistem educaţional din lume, sunt cei mai nefericiţi dintre toţi copiii participanţi la studiu. "Performanţa unui sistem educaţional care se stabileşte în funcţie de unii parametri şi criterii nu este în concordanţă cu gradul de fericire, care se referă la cu totul alte componente. Cunoştem sistemul politic care are o altă politică publică şi aceasta poate influenţa răspunsurile. Din raport vedem că în Coreea de Sud, 17% din copii se simt în siguranţă (din rapoartele poliţiei), un factor ce dimineauză sentimentul de fericire în general", a spus Copăceanu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite