De ce Monarhia n-a salvat România. Momentele care ne-ar fi putut schimba istoria

De ce Monarhia n-a salvat România. Momentele care ne-ar fi putut schimba istoria

Regele Mihai şi primii trei preşedinţi ai României post-comuniste: o poveste cu multe schimbări de atitudine

„Adevărul“ publică începând de astăzi o serie de articole despre parcursul sinuos al relaţiei dintre Casa Regală a României, politicienii români şi societate, în ultimii 25 de ani. De ce nu a fost Monarhia soluţia salvatoare pentru ţară? Cine şi când a greşit? Ce viitor poate avea regalitatea în România?

Monarhia nu a salvat România. Nu a fost lăsată, nu a putut, nu a vrut, nu am vrut noi asta. Sunt multe motive. În cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea de sub comunism, monarhia şi România au trecut printr-un lung şir de nesincronizări. Năzuinţele populaţiei, ale politicienilor şi ale Casei Regale rareori s-au întâlnit. Am avut un Rege fără coroană, politicieni monarhişti care au întărit republica şi un milion de oameni care au ieşit în stradă în 1992, când Mihai I s-a întors în România, dar care n-au mişcat un deget în desele ocazii când acesta a fost izgonit de autorităţi.

De multe ori, Regele a fost folosit în bătăliile politice – s-au câştigat alegeri cu Regele la braţ. De multe ori, Regele a fost pasiv, aşteptând să vină istoria peste el.  Cu timpul, a obosit să-şi mai ceară tronul. A cerut însă palatele şi proprietăţile confiscate de comunişti. Iar cei care i-au fost duşmani în anii ’90 i le-au dat. A fost un pact dureros. Milioanele de români care strigaseră „Nu mai vrem 10 mai/ fără Regele Mihai!“ au privit lung la pozele în care Ion Iliescu zâmbea mai larg ca niciodată la braţul „ex-regelui“. În 2003, a venit vremea lui Adrian Năstase să zâmbească la dreapta Maiestăţii Sale: premierul primea din mâna monarhului distincţia „Omul anului“ la gala premiilor VIP. Presa quality folosea cuvântul „şocant“. 

În trena acestei reconcilieri istorice, noua generaţie a Casei Regale a devenit tot mai activă şi mai conectată la zona politică. Principele Duda a fost numit membru al Guvernului Năstase, iar în 2009 a avut o tentativă de a candida la alegerile prezidenţiale. De-a lungul ultimului deceniu, voci importante din viaţa publică românească s-au întrebat, cu îngrijorare, unde va ajunge Casa Regală cu un port-stindard precum Radu Duda. 

Pe parcursul a trei episoade, „Adevărul“ va prezenta drumul pe care l-au urmat capetele încoronate ale României de la statulul de instanţă morală în anii ’90 la dezamăgirea de la începutul anilor 2000 şi până la emoţia sinceră pe care a emanat-o discursul Regelui în Parlament, la 25 octombrie 2011. Membrii Casei Regale au refuzat se răspundă la întrebările jurnaliştilor „Adevărul“. Am consultat istorici, politicieni şi ziarişti pentru a recompune această poveste complicată, cu victime, asupritori, falşi prieteni, orgolii şi compromisuri. Pentru început, am aşezat pe axa timpului cele mai importante momente din ultimii 25 de ani.

Adrian Năstase: „Dacă tu, Rege, nu mă recunoşti, cum vrei să-ţi dau eu ţie paşaport?“

Ianuarie 1990 – Regele Mihai îşi afirmă dorinţa de a reveni pe tronul României. Primii membri ai Familiei Regale care se întorc în România sunt principesele Margareta şi Sofia.

Aprilie 1990 – Regele Mihai înceară să vină în România, însă este oprit pe aeroportul din Zürich. Existau îngrijorări cu privire la instabilitatea pe care ar fi adus-o Regele înainte de primele alegeri de după Revoluţie.  „Iliescu, care e o vulpe bătrână, îşi dădea seama că Regele este un adevărat pericol“, a declarat Neagu Djuvara într-un interviu pentru „Adevărul“.

Decembrie 1990 – Regele Mihai şi Regina Ana aterizează pe Aeroportul Otopeni, într-o vizită neanunţată. Cuplul regal este întors din drumul spre Curtea de Argeş sub motivaţia că intrase în ţară fără viză, cu paşapoarte daneze. Regele şi Regina sunt nevoiţi să se întoarcă imediat în Elveţia. Petre Roman a fost unul dintre cei mai vocali oponenţi ai Regelui Mihai, la acea dată. În prima parte a anului 1990, premierul României declarase într-un interviu acordat postului de televiziune francez „Antenne 2“ că Regele Mihai este „o relicvă a istoriei“. Azi, Petre Roman este mai temperat: „Înţelegerea era ca Regele să vină în 1991 de Paşte şi să fie primit de noi cu toate onorurile. Din păcate, nu a respectat acel acord şi a venit în mod intempestiv în decembrie 1990. Puteam să luăm ca atare acea venire, dar eram totuşi o putere legitimată prin vot, prin tot ce vrei. Cred că Regele trebuia să ţină cont de acest lucru şi să vină în baza unei înţelegeri. Episodul rămâne foarte neplăcut, deoarece s-a creat impresia că el a fost hăituit“.

„Regele trebuia să facă o cerere, să scrie «vă rog»“

Adrian Năstase, ministru de Externe al României la acea dată, spune că problema paşaportului era una reală, iar că membrii familiei regale ar fi primit paşapoarte, dar au refuzat să le solicite. „Pentru a obţine paşaport românesc, Regele trebuia să facă o cerere, să scrie «vă rog». Ceea ce Regele nu a dorit să facă. A fost o chestiune de principiu: dacă tu, Rege, nu mă recunoşti, cum vrei să-ţi dau eu ţie paşaport, dacă tu nu mă recunoşti? Dacă eu nu exist pentru tine, cum să-ţi dau paşaport? Regele a spus că în 1947 i s-a retras cetăţenia şi că trebuia să i se redea automat. Era o discuţie de orgolii“, ne-a declarat Adrian Năstase.
25-27 aprilie 1992 –Regele Mihai se întoarce în România, de Paşte. Sute de mii de oameni vin să-i asculte discursul rostit din balconul Hotelului Continental.

Regele mi-a lăsat impresia şi la 23 august, şi în prezent că e o personalitate manipulată de cei din jur. Nu l-am simţit pe Rege ca fiind el activ la începutul anilor ‘90. Eram activi noi, presa, şi partidele de opoziţie, care îl foloseam ca o bâtă împotriva lui Ion Iliescu.

Ion Cristoiu, directorul revistei „Historia“

Iunie 1992 - Regelui i se propune de către preşedintele PNL, Radu Câmpeanu, să fie candidatul liberalilor la alegerile din toamna acelui an. Regele refuză şi îşi afirme din nou hotărârea de a reveni în ţară ca Rege, nu ca politician.

7 octombrie 1994 - Regele ajunge din nou pe Aeroportul Otopeni, dar este întors de autorităţile din

 

Regele – agent de campanie electorală

Imaginea Regelui a fost intens folosită în scop electoral la alegerile din 1992 şi 1996. Ion Cristoiu e de părere că „Regele era folosit mai mult ca un element de contracarare a lui Ion Iliescu. Îl prezentai pe Rege şi rezulta cât de comunist şi obtuz e Iliescu în comparaţie cu el. Chiar şi noi, cei din presă, eram regalişti ştiind că asta îl supără pe Ion Iliescu“.
 

România, care nu-i acordă viză de intrare. După acest episod, se vehiculează declararea Regelui Mihai drept persona non-grata în România.

1996 – Pe parcursul campaniei electorale pentru Preşedinţie, Emil Constantinescu declară că, în cazul în care va fi ales şef de stat, se va implica în revenirea României la statutul de monarhie şi întoarcerea Regelui Mihai pe tron. După ce a câştigat scrutinul prezidenţial, Emil Constantinescu a abandonat tema monarhistă. „Dacă prin absurd ceream un referendum, eram cinic, pentru că după aceea puteam să spun: iată ce am vrut să fac, dar poporul a ales 5-7% pentru revenirea la monarhie“, ne-a declarat Emil Constantinescu.

Februarie 1997 – Regele primeşte, în sfârşit, paşaportul românesc şi revine în România. Este învestit de preşedintele Constantinescu cu misiunea de a reprezenta interesele ţării noastre în efortul de aderare la NATO. După încheierea acestei misiuni fără izbândă (România nu a fost admisă în NATO la Summitul de la Madrid, 1997), Regele Mihai se întoarce în Elveţia, întrucât autorităţile române nu i-au restituit proprietăţie confiscate de comunişti.

1997. Cu ochii în lacrimi, Regele salută ţara. FOTO: Associated Press

1999 – Casa Regală solicită restituirea domeniului de la Săvârşin.

2001 – Regele Mihai acceptă reconcilierea cu Ion Iliescu, cel care îl ţinuse departe de ţară la începutul anilor ’90. Cea mai mare parte a simpatizanţilor Casei Regale se arată dezamăgiţi de această mutare. În presă se vorbeşte de o a doua abdicare.  

2001 – Regele Mihai I primeşte Palatul Elisabeta ca reşedinţă, în virtutea Legii 406/2001, care le acordă drepturi celor care au îndeplinit funcţia de şef de stat. În vara aceluiaşi an, Casa Regală obţine  restituirea domeniului de la Săvârşin. În anii următori avea să obţină toate proprietăţile revendicate, inclusiv Castelul Peleş din Sinaia.

Aprilie 2002 – La propunerea lui Ion Iliescu şi a lui Adrian Năstase, Regele Mihai începe un nou turneu în cadrul căruia întreprinde vizite în mai multe ţări europene pentru a susţine aderarea României la NATO.

2002 – Prinţul Radu Duda este numit în funcţia de reprezentant special al Guvernului pentru promovarea imaginii şi a intereselor României în lume. Parlamentarii Opoziţiei protestează, spunând că Duda nu face decât să se plimbe pe bani publici.

Decembrie 2003 – Regele Mihai îi înmânează personal lui Adrian Năstase premiul „Omul anului”, acordat de revista „VIP“. Presa critică dur apariţia Regelui alături de un personaj politic în cadrul unei gale mondene.

30 decembrie 2007 – Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moştenitoare a tronului. Totodată, Prinţul Radu devenea Principele Radu al României, cu apelativul Alteţă Regală.

10 iunie 2008 – Regele Mihai şi Regina Ana îşi aniversează nunta de diamant. Preşedintele Traian Băsescu nu este invitat la eveniment, dar participă nume controversate precum Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu. Presa scrie că Radu Duda s-a ocupat personal de listele cu invitaţi.

9 aprilie 2009 – Principele Radu anunţă că va candida la alegerile prezidenţiale din toamnă, cu binecuvântarea Regelui Mihai. Câteva luni mai târziu se retrage din cursă. O parte a monarhiştilor sunt, din nou, scandalizaţi de apropierea Casei Regale de zona politică.

Iunie 2011 – Traian Băsescu declară că „abdicarea Regelui a fost un act de trădare”. Relaţiile dintre Casa Regală şi Preşedinţie sunt mai încordate ca niciodată. Băsescu mai afirmă că „ex-regele Mihai  a devenit un personaj într-un joc politic dirijat de Dan Voiculescu şi PSD”.

25 octombrie 2011 – După 60 de ani de la ultimul discurs ţinut la tribuna Legislativului, Regele se adresează Parlamentului într-un moment considerat istoric. Preşedintele şi premierul României de la acea dată lipsesc de la şedinţa solemnă.

Decembrie 2013 – Victor Ponta, prim-ministru şi lider PSD, se lăuda pe o reţea de socializare că a cinat cu Regele Mihai în a treia zi de Crăciun, postând şi o fotografie. A doua zi s-a aflat că Regele îşi petrecuse sărbătorile în Elveţia şi premierul a fost nevoit să admită că, de fapt, luase cina cu Principele Radu şi cu Principesa Margareta, iar fotografia cu Regele era una veche.

Dincolo de lipsa de declaraţii politice ale Regelui, vizita lui din 1992 a fost utilizată politic în sens maxim. Mulţi s-au legat de acest eveniment pentru a construi atacuri politice împotriva guvernării existente. Întotdeauna vizitele Regelui au avut o miză politică şi sunt sigur că şi Regele ştia asta.

Adrian Năstase, fost prim-ministru al României

Ipoteză: a încercat Regele Mihai o lovitură de stat în anul 1990?

La 27 noiembrie 1989, din biroul său de lucru de la Versoix (Elveţia), Regele Mihai scrie o scrisoare adresată preşedinţilor George Bush şi Mihail Gorbaciov. Aceştia aveau să se întâlnească cinci zile mai târziu, în Malta, pentru a decide soarta Europei de Est. Regele îi ruga pe cei doi să „nu uite nefericitul popor român în discuţiile pe care le vor avea“. Mihai le sugera că e nevoie de intervenţie externă în cazul României: „Principiul neamestecului în afacerile interne, pe care-l invocă dictatorul român, nu poate fi luat în seamănă atunci când este folosit pentru a îngădui celor care deţin puterea să exercite terorismul de stat“.

La 23 decembrie 1989, Regele Mihai cerea din nou intervenţia străină în România. Revoluţia atingea punctul cel mai sângeros. Mihai I i se adresa lui Mihail Gorbaciov, dar şi liderilor occidentali François Mitterrand şi Margaret Thatcher. O zi mai târziu, Regele Mihai îi asigura pe români: „Am contacte cu căpetenii ale Naţiunilor care acum îmi ascultă rugăminţile de a veni în ajutor prin mijloacele de care dispun“.

Intenţiile Regelui erau clare la începutul lui 1990: voia să revină pe tronul României, dar se aştepta ca populaţia să-i ceară acest lucru. Ion Raţiu povesteşte în memoriile sale că Regele era deprimat pentru că după Revoluţie n-au fost manifestări pentru readucerea lui pe tron. Regele considera că, din moment ce Frontul Salvării Naţionale decretase că Republica Socialistă România nu mai există, se va reveni automat la constituţia din 1923, care statua monarhia. Dar monarhia era o perspectivă iluzorie pentru români, după 40 de ani de comunism. „40 de ani înseamnă două generaţii. E mult. Deci, două generaţii crescute cu ideea că republica este ceva avansat, monarhia e ceva depăşit, că regele e o căpuşă“, spune istoricul Adrian Cioroianu. „Şi-apoi, Regele era şi el trecut în categoria celor care n-au mâncat salam cu soia în timpul comunismului“, adaugă Ion Cristoiu, directorul revistei „Historia“.

„Ce vor face militarii?“

Există mai multe mărturii care conduc la ipoteza că Regele Mihai nu ar fi exclus o soluţie dură pentru a reveni în fruntea ţării. În 1990, Casa Regală ar fi prospectat varianta loviturii de stat pentru a înlătura un regim FSN pe care îl considera „al foştilor comunişti, a căror mentalitate e primejdios de apropiată de a predecesorilor săi“.

În februarie 1990, la Sinaia, Principesa Margareta s-a întâlnit cu Ion Raţiu. Tema discuţiei: posibilitatea unei lovituri de stat militare în cazul în care Ion Iliescu urma să devină preşedinte la 20 mai 1990. Momentul e povestit de Ion Raţiu, în volumul memorialistic „În fine, acasă“: „«Dacă Iliescu reuşeşte să se instaleze solid şi să fie ales, ce vor face militarii?», m-a întrebat (n.r- Principesa Margareta). «Care este perspectiva unei lovituri de stat militare?». Nu e în tradiţia noastră, am răspuns. «O», de care l-am informat pe Rege, nu e suficient de tare“. (n.r. – „O“ era o grupare subversivă condusă de comandorul Radu Nicolae, care se pregătise în anii ’80 pentru asasinarea lui Nicolae Ceauşescu. După Revoluţie, Radu Nicolae a fost un apropiat al lui Ion Raţiu).

În acelaşi registru se află şi o întrevedere între Regele Mihai şi Victor Atanasie Stănculescu, din perioada 1990-1991, când acesta din urmă era ministrul Apărării. Stănculescu a vorbit în cartea-interviu „În sfârşit, adevărul“, despre o întâlnire nocturnă cu Regele Mihai, la Versoix. Într-o discuţie de două ore, Regele Mihai i-a adresat lui Stănculescu mai multe întrebări cu privire la situaţia politică şi economică, pentru ca la final să-l întrebe „Cum vede armata Casa Regală a României?“. Discuţiile nu au fost fructuoase, Regele declarând mai târziu că Stănculescu este un tip alunecos. Petre Roman, premierul României la acel moment, confirmă această întâlnire. „Stănculescu a fost, într-adevăr, la Versoix în 1990, unde s-a întâlnit cu Regele. După aceea mi-a raportat şi mie întâlnirea. A spus că a fost o întâlnire de curtoazie pe care am considerat-o normală. N-am înţeles de ce nu mi-a spus înainte să se ducă, pentru că eu unul, ca prim-ministru, nu l-aş fi oprit să meargă“, a declarat Petre Roman pentru „Adevărul“

„Au existat asemenea zvonuri legate de o lovitură militară, mi le-a confirmat şi Stănculescu. De fapt, schimbarea lui din funcţia de ministru al Apărării a venit şi în urma unor zvonuri că el ar fi făcut acea vizită la Versoix“, ne-a mărturisit Ion Cristoiu.

Adrian Năstase, ministrul de Externe al României în acea perioadă, ne-a declarat:  „În perioada de după Revoluţie s-a tot discutat despre lovituri de palat, existau grupuri nemulţumite, militarii aveau frustrările lor. Sunt convins că Regele, de acolo, din Elveţia, şi-ar fi dorit să participe, să vină cumva, dar asta intră în zona de «wishfull thinking», de dorinţe care nu se împlinesc. Sunt convins că cei din jurul Regelui căutau o modalitate prin care, mergând în siajul Regelui după schimbările din ’89, ar fi putut să refacă regimul monarhic. Rolul generalului Stănculescu a fost proeminent la Revoluţie şi după Revoluţie. El ar fi putut să facă multe lucruri atunci“.

În episodul următor al serialului: Reconcilierea surprinzătoare dintre Regele Mihai şi Ion Iliescu


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: